Skip to main content

Undele cerebrale și televizorul

Articol de Cristina Tomescu.
Undele cerebrale alfa ne facilitează creşterea creativităţii, liniştea, fericirea (mai multe detalii aici). Astăzi aş vrea să abordez o altă caracteristică a acestei stări: în starea alfa suntem deosebit de predispuşi spre acceptarea unor sugestii făcute cu abilitate, este primul nivel al hipnozei, la urma urmei.
Si ce reuşeşte să ne “bage în transă” cel mai mult cand suntem acasă, după o zi de muncă? Televizorul! S-a demonstrat că după doar un minut de privit la TV, deja intrăm în acestă frecvenţă a undelor cerebrale! În acel moment dialogul nostru interior tinde să devină mai lent iar noi ne lăsăm dirijaţi de imagini, contrar intenţiei noastre conştiente.
 Ai mai jos imaginea undelor cerebrale
Eldon Tylor, in cartea "Programarea mentala",  ne invită să facem o analogie şi să ne imaginăm un gard cu ochiuri de sârmă. O porţiune a gardului are ochiuri mai mici si mai dese, o porţiune ochiuri mai mari şi mai rare şi apoi o porţiune spaţii şi mai mari în plasa de gard.
Ochiurile mici reprezinta undele Beta, cele mijlocii – undele Alfa şi cele mari – undele Theta.
Cu cât ochiurile de gard sunt mai mici , mai strânse,  cu atat permit mai puţin să intre sau să iasă ceva din curte. Cu cât ochiurile sunt mai mari, cu atât pot traversa  pe acolo păsări, pisici drăguţe dar şi şobolani, dihori, vulpi, etc.   
Cu cât suntem mai relaxaţi, în unde alfa sau theta, cu cât ne deconectăm mai mult de la realitatea înconjurătoare, cu atât informaţia ajunge mai rapid la noi.  Lăsăm garda jos, iar stimulii pe care îi primim trec de bariera conştientă, direct în subconştient. Avem chiar şi un câştig imediat căci se eliberează endorfină – sistemul natural de sedare a corpului – şi ai o senzaţie plăcută.
Televizorul vinde credinţe, atitudini şi … gripă, că e de sezon. Ciuperca piciorului poate să mai aştepte până la primăvară măcar, acum altă afecţiune e cap de afiş.
Controlul minţii asupra trupului e foarte puternic. Poate aţi văzut deja demonstraţii de hipnoză în care  s-a sugerat subiectului că are o arsură pe brat şi a apărut imediat o pustulă sau o rană uşoară.  Cu o simplă aluzie făcută cuiva aflat într-o stare potrivită, poţi face un nas să curgă sau un cap să se simtă greu şi înfundat.
Puterea sugestiei şi psihologia conformării sunt foarte des folosite în marketingul agresiv de promovare la TV a unor produse de sezon. Eldon Tylor ne întreabă: “Câtă boală crezi că e vândută, pentru a crea piaţa care cumpără tratamentul?”
Si atunci te îndemn să nu îţi pierzi vigilenţa şi starea de prezenţă conştientă când te uiţi la reclamele tv, să înţelegi mesajul, să nu te panichezi când auzi că virusul gripei face ravagii, şi să analizezi bine situaţia înainte de a alerga la farmacie după medicamente sau vaccin antigripal.

Comments

V-a plăcut și...

”Îți dai seama câte întâmplări și alegeri au trebuit să aibă loc... începând cu nașterea Universului... ca să se ajungă la crearea ta? Exact așa cum ești TU!?”

Lumina este totul

”Lumina ca și sunetul este ceva extraordinar. Pictorii încearcă să pună lumina pe pânză; fotografia încearcă să prindă lumina; există lumina unei singure lămpi într-o noapte întunecoasă sau lumina care se află pe fața altuia, lumina care se află înapoia ochilor. Lumina pe care o văd ochii nu este lumina de pe apă; această lumină este atât de deosebită, atât de vastă încât nu poate intra în câmpul îngust al ochiului. Această lumină, ca și sunetul, se mișcă la nesfârșit, - înăuntru și în afară – ca și fluxul și reflexul mării. Și dacă stai foarte liniștit, tu mergi cu ea, dar nu în închipuire sau senzorial; mergi cu ea fără să știi, în afara măsurii timpului.
Frumusețea acestei lumini, ca și a iubirii, este de a nu putea fi atinsă, de a nu putea fi pusă în cuvânt. Însă ea era acolo – în umbră, în spațiul deschis, în casă, în fereastra de peste drum, și în râsul acelor copii. Fără lumina aceea, ceea ce vedeți este cu totul neînsemnat, căci lumina este totul.” (J. Krishnamurti)

Noi suntem deja una cu Dumnezeu

În povestea lui Adam și a Evei se vorbește de un șarpe care trăia în Arborele Cunoașterii. Acesta era un înger căzut care le transmitea celor care doreau să îl asculte mesaje distorsionate. Biblia îl numește Prințul Mincinoșilor. Șarpele le-a spus oamenilor încă inocenți: - Vreți să fiți la fel ca Dumnezeu?
Întrebarea părea simplă, dar ascundea o capcană. Dacă oamenii i-ar fi răspuns: - Nu, mulțumesc. Noi suntem deja una cu Dumnezeu. ei ar fi continuat să trăiască în Paradis. 
Din păcate, ei i-au răspuns: - Da, dorim să fim la fel ca Dumnezeu. Ei nu au sesizat minciuna. Au mâncat din fructele copacului, au înghițit minciuna, și astfel au murit.
Lucrul care i-a determinat să mănânce din fructe fără a sesiza minciuna a fost îndoiala. Înainte să cunoască îndoiala, ei nu dețineau nici un fel de cunoaștere. Oamenii trăiau în mod direct adevărul din fața lor. După ce au acceptat minciuna, ei nu au mai crezut că sunt una cu Dumnezeu. Începând din acel moment, ei au început să-L caute pe Dumnezeu. A…