Skip to main content

Dumnezeu vrea ca tu să fii fericit/ă

Te-ai gândit vreodată că iubirea și acceptarea este tot ceea ce avem nevoie pe această lume?...
Da, tot ce avem nevoie este iubire și acceptare.
Însă noi ne refuzăm nouă înșine acestea și implicit, apoi, le refuzăm și celor din jur.

Te-ai gândit vreodată că de fapt atunci când nu accepți ceva sau critici ceva la altceineva, faci asta pentru că de fapt nu accepți ceva la tine?!... Și, implicit, când cineva critică sau condamnă ceva la tine, de fapt, nu are o problemă cu tine, ci cu el însuși/ ea însăși?...
Sună mai simplu decât este (în teorie este întotdeauna mai ușor decât în practică), însă este și eliberator, deoarece, cu puțin exercițiu, dacă îți impui să îți aduci aminte și conștiezi că atunci când cineva te judecă și te condamnă, de fapt, nu are o problemă cu tine, ci cu el, deja nu te mai ”consumi” atât și, în cele din urmă, ajungi să nu te mai lași afectat și, poate, chiar să ai compasiune pentru persoana respectivă.

Așa că... ține minte că atunci când nu-ți place ceva la altcineva, problema nu este la el/ ea. Niciodată problema nu este la celălalt! Problema este la tine!
Și, cu cât te accepți și te iubești mai mult, cu atât mai mult îi vei iubi și accepta pe cei din jurul tău. (Pentru că vei conștientiza că fiecare este OK așa cum este... la nivelul la care este... și așa mai departe.)

Ia gândește-te... când cineva te critică sau emite diverse judecăți la adresa ta, dacă tu te-ai accepta pe tine așa cum ești (cu bune și cu rele, că nu este nimeni ”rupt din soare”), te-ar mai afecta părerile lor?!...

Tot ce avem nevoie este iubire și acceptare.

Însă prea adesea, de-a lungul timpului, am primit tot felul de mesaje de neacceptare, precum: critici, evaluări, păreri categorice predici, morală, mustrări etc.. Iar neacceptarea îi facepe oameni să se închidă în ei, să intre în defensivă, să se simtă stânjeniți, să le fie frică sau să înceteze să mai încerce lucruri noi.

Acceptarea, pe de altă parte, te face să te simți în siguranță, iar la un nivel foarte profund te face să te simți iubit. Pentru că a-l accepta pe celălalt ”așa cum este” este un adevărat act de iubire, nu-i așa?!

Însă câți dintre noi se iubesc și se acceptă așa cum sunt?...

Tu te iubești și te accepți pe tine însuți/ însăți?...


Iubirea de sine este ceva ce, încă, dezaprobăm din start.

Este totuși îmbucurător faptul că, încet-încet, începem să conștientizăm că ”să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” implică și faptul că trebuie să te iubești și pe tine însuți, ceea ce face ca întreaga noțiune de iubire de sine să nu mai sune atât de egoist cum am fost obișnuiți să credem.

Mă bucură enorm faptul că preoți cu har au început să vorbească despre asta în biserică, ceea ce-i face pe oameni să schimbe mentalități învechite (sau cel puțin așa sper) și să înțeleagă că pentru a fi în stare să ai grijă de altcineva trebuie să ai mai întâi grijă de tine, pentru că dacă tu ești bolnav sau supărat (suferința fiind o altă ”virtute” perpetuată de prea mult timp) nu poți ajuta pe nimeni. Cum poți ajuta pe altcineva, când tu însuți nu ești bine?!... Din contră, în acel moment ai tu nevoie de ajutor și de sprijin. Sărăcia iarăși nu este o virtute (să nu fii lacom este, să nu fii egoist, să nu fii arogant), dar dacă eu nu am nimic și sunt plină de griji și de frici cum pot eu să ajut pe altcineva?! Pot eu ajuta pe altcineva?! Nu! Sau într-o măsura foarte mică.

Acestea fiind spuse, este posibil ca Dumnezeu să ne dorească nouă așa ceva?!...

Hai să facem un exercițiu de imaginație (pentru cei care sunt părinți va fi cu atât mai ușor):

Imaginează-ți că ai un copil...
- Ce îți dorești pentru copilul tău?
- Tot ce e mai bun! (Firește.)
- Ți-ai putea dori vreodată ca el să sufere, să ducă o viață plină de lipsuri, să fie plin de frici și îngrijorări?!
- Bineînțeles că nu!!! (Ne referim la oamenii normali la cap.)

Atunci cum este posibil să crezi vreodată că Dumnezeu poate dori așa ceva vreunuia dintre noi?!... Fiecare dintre noi este copilul Lui preaiubit! Așa cum orice părinte dorește tot ce e mai bun pentru copilul lui, tot așa și Dumnezeu dorește tot ce este mai bun pentru noi!

Dumnezeu vrea ca tu să fii fericit, așa că ai grijă de tine.
Iubește-te și acceptă-te așa cum ești!
Pentru că Dumnezeu nu face erori, 
și, poate îți vine greu să crezi, dar El deja te iubește necondiționat!


Comments

V-a plăcut și...

Seminar ”Fericirea se învață”

DA! Fericirea se învață! Pentru că fericirea ta este o stare se spirit care ține doar de tine, nu de circumstanțele exterioare.
”Voi fi fericit atunci când am să fiu promovat... când am să fac mai mulți bani... când copiii mei vor intra la școala potrivită... când voi slăbi... când voi avea o relație mulțumitoare... când...” Există credinţa că atunci când vom avea succes, numai atunci vom fi fericiţi. Dar cele mai recente cercetări ale experților în psihologie pozitivă și neuroștiințe demonstrează că ideea este complet greșită. Și, de fapt, lucrurile stau exact invers.
În acest seminar vom vorbi despre convingeri și credințe limitative, despre alegeri, despre optimism, despre compasiune și autocompasiune, despre iubirea de sine, despre critică și auto-critică (critica din partea celorlați și critica de sine), despre iertare. Practic vom conștientiza o parte din obstacolele care stau în calea fericirii noastre și vom învăța cum să le depășim.
Atunci când suntem fericiți – când modul no…

Ai încredere! Cineva, acolo sus, te iubește

Ce-ai face dacă ai avea mai multă încredere? (Careeste acel lucru pe care îți dorești să îl faci, dar din cauza lipsei de încredere nu ai îndrăznit?)
Cred că nimic nu contează mai mult decât abilitatea de a vedea lumea prin proprii tăi ochi. Stabilitatea pe care nu o putem găsi în lumea exterioară (din cauza agitației, multitudinii de informații cu care suntem bombardați neîncetat și a vitezei amețitoare cu care se petrec lucrurile) trebuie să ne-o creăm noi înșine, în interior, prin iubire de sine și prin încredere (în sine și în Dumnezeu).
Deși nu prea ne punem problema, încrederea în sine are un mare impact asupra vieții noastre (personale, profesionale), asupra relațiilor cu cei din jur, precum și a fericirii personale.
Puterea încrederii în propria persoană este mai mult decât un sentiment, este un element de motivare și inspiră modul în care te comporți. Pentru că dacă ai încredere în modul tău de a gândi și în raționamentele tale, există șanse mai mari să acționezi și să faci …

Fă un efort

Nimeni nu-și va atinge scopul dintr-o singură încercare, nici nu-și va perfecționa viața cu o singură schimbare, nici nu va ajunge la înălțime după un ce a zburat o singură dată. Nimeni nu a trecut prin viață fără să fi călcat de multe ori greșit... Nimeni nu-și strânge recolta fără să fi îngropat multe semințe și să fi îngrășat multe pogoane de pământ. Nimeni nu se urcă în barcă fără să-i fie frică de furtună, nici nu ajunge la mal fără să vâslească mult.
Nimeni nu simte iubirea fără să guste și lacrimile ei, nici nu strânge trandafiri fără să simtă țepii. Nimeni nu se face om fără să-l simtă pe Dumnezeu! Nimeni nu ajunge pe celălalt mal fără să fi făcut poduri pentru a trece. Nimeni nu poate judeca fără a-și cunoaște mai întâi propriile slăbiciuni. Nimeni nu atinge un ideal fără să se fi gândit de multe ori că își dorea un lucru imposibil. Nimeni nu cunoaște șansa până nu o întâlnește și o lasă să treacă. Dar reușește să ajungă când are lumina unui talent, când are multă voință, când …