Acuma două săptămâni am fost la conferința Părintelui Constantin Necula. A fost o încântare pentru sufletul meu. Părintele, cu o inimă cât Casa Poporului și o minte plină de înțelepciune ne-a vorbit despre ”Sfinții, îmblânzitori de civilizație”, o temă pe cât de intrigantă, pe atât de profundă. Ca să nu trec prea repede peste, voi aminti aici ideile care mi-au plăcut cel mai mult (pentru ca apoi să pot trece, de fapt, la subiectul și motivul acestui articol): * Mecanismul lumii stă în iubire , nu în ură! * Dumnezeu ne vrea vii! * Sfinții se desenează din amănuntele vieții de zi cu zi. * a ierta ca sfinții = a ierta necondiționat * Să învățăm să rostim și să dăruim cuvintele care contează. * Suntem chipul Slavei lui Dumnezeu. * Ni se fură bucuria de a fi oamenii milei lui Dumnezeu. * Dacă nu trăim în iertare reciprocă, nici o binecuvântare nu se pogoară peste noi. Poate cea mai frumoasă definiție a prieteniei: * Prietenii = Oameni pentru care eșt...