Elena Mocănașu

Important este să crezi în tine! Părerea celor din jur se schimbă zilnic.

Dacă ni se acordă suficient timp, mulți dintre noi vor ajunge la stadiul ”sunt îndeajuns de bun (sau de inteligent)”. Acesta este punctul în care nu mai simțim nevoia să demonstrăm lumii că suntem stăpânii propriei noastre vieți, pentru că ajungem să o simțim, să facă parte din noi. Nu mai vrem să arătăm nimănui că avem valoare, nu ne mai simțim obligați să fim de acord cu toată lumea și nici nu mai așteptăm ca ceilalți să ne simpatizeze. Facem față mult mai bine sentimentului de rușine. Nu ne mai este teamă să ne dezvălui slăbiciunile, incertitudinile sau vulnerabilitățile. Avem grijă de noi, iar viața curge mai lin. Este o stare de mulțumire. Nu ne mai opunem vieții și așa dobândim, de fapt, mai mult control asupra acesteia. Este o stare de recunoștință atât față de oameni, cât și față de viața noastră. Acum ne asemănăm, în multe privințe, cu copilul din noi. Copiii nu își pun problema dacă au sau nu valoare personală. Ei nici nu știu ce înseamnă acest lucru, dar comportam...

Întâmplare de acum câteva zile... - Mami, mami, îți plac desenele mele? - Da, iubita. - Care desen îți place mai mult? Ăsta sau ăsta? Aleg unul și-i spun: - Acesta. - Dar celălalt nu-ți place? - Ba da, dar acesta îmi place mai mult. Se pune Theona din nou pe lucru și mai desenează câte ceva la desenul ”celălalt”... - Mami, mami, acum care desen îți place mai mult? Ăsta sau celălalt? - Acesta. - Dar de ce?!... Uite i-am mai adăugat 3 flori, 2 copaci (etc.), nu crezi că acum ”celălalt” desen este mai frumos? - Iubita, mie îmi place mai mult ”acesta”, dar dacă ție îți place mai mult ”celălalt” asta este cel mai important. Nu contează ce cred alții, atâta timp cât îți place ție. Nu contează ce părere au alții, atâta timp cât ție îți face plăcere să lucrezi la el. Important este să îți placă ție, chiar dacă mie nu îmi place. Noi suntem, toți, diferiți și cuiva poate să-i placă ceva, iar ție să îți placă altceva, este perfect OK. Fiecare are dreptul la opinia ...

În subtext: Dacă te joci cu mine (dacă mă accepți), poți să-mi spui cum vrei. - Sună trist, nu-i așa?!... - Așa și este! La acest dialog am asistat ieri, când Theona se juca afară cu copiii. Una dintre fetițe, nouă în grupul lor, și care nu se bucură de aceeași atenție (tocmai datorită acestui fapt), era foarte încântată că Theona se juca cu ea (vorbim despre o fetiță de 8-9 ani). Nu știu cum de a înțeles Theona că pe ea o cheamă Nicoleta (vom folosi niște nume la întâmplare), când, de fapt, pe ea o chema Mihaela. Celelalte fetițe i-au spus Theonei, că pe fetiță o cheamă Mihaela, nu Nicoleta. Însă fetița în cauză spuse la rândul ei: - Nu-i problemă. Poți să-mi spui cum vrei, dacă așa îți vine mai ușor. *** Pentru fetițe această replică a sunat amuzant. Pentru mine, nu. Și bineînțeles că am insistat ca Theona sa-i spună pe numele ei! Mi s-a strâns inima de tristețe pentru că îmi dădeam seama că fetița își dorea atât de mult să fie acceptată, era a...

~ de Rudyard Kipling ~ Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea În jurul tău, şi spun că-i vina ta; De crezi în tine, chiar cînd Omenirea Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva; De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;  De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;   De nu răspunzi la ură tot cu ură Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept; Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru; De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel; De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul  Mereu senin şi în acelaşi fel;  Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost; De poţi ca munca vieţii, năruită, S-o faci de la-nceput precum a fost; Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zar Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată  Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;  De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,  Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,  Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stă...

Van Gogh  a vândut un singur tablou pe perioada vieţii lui. Şi acesta surorii lui, pe un preţ infim. Asta nu l-a oprit, însă, să picteze peste 800 de tablouri. În 1954, Jimmy Denny, managerul lui Grand Ole Opry, l-a concediat pe Elvis Presley, după un singur concert. I-a spus: "Nu vei ajunge nicăieri, fiule. Mai bine te-ai întoarce la condus camioane. Beethoven a fost considerat de către profesorii săi fără nicio şansă ca şi compozitor. Nu i-a ascultat însă, şi a compus, fiind complet surd, 5 dintre cele mai bune simfonii ale sale. Albert Einstein nu a vorbit până la 4 ani şi nu a citit până la 7. Una dintre profesoare l-a descris ca fiind "încet la minte, nesociabil şi pierdut pentru totdeauna în vise prosteşti". A fost exmatriculat de la şcoală şi a pierdut admiterea la Politehnica de la Zürich. Totuşi, a învăţat să vorbească, să citească şi chiar să facă puţină matematică si fizică, nu? În 1944, Emmeline Snively, directoarea unei agenţii de...

“Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti... Iartă-i oricum. Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse... Fii bun oricum. Dacă ai succes poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi... Caută succesul oricum. Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot inşela... Fii cinstit şi sincer oricum. Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma într-o zi... Construieşte oricum. Dacă găseşti liniştea şi fericirea, oamenii pot fi geloşi... Fii fericit, oricum. Binele pe care îl faci astăzi, oamenii îl vor uita mâine... Fă bine oricum. Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de ajuns... Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum. La urma urmei este între tine şi Dumnezeu... N-a fost niciodata între tine şi ei, oricum.” (Maica Tereza)