Treceți la conținutul principal

Povestea broscuței curajoase


Un grup de broaște călătoreau printr-o pădure. La un moment dat două dintre ele au căzut într-o groapă adâncă. Când celelalte broaște au realizat cât de adânca este groapa în care au căzut cele două broaște, au început să se agite pe margine, să facă multa gălăgie, să le spună celor din groapă că situația lor este fără scăpare… și că nu vor putea ieși de acolo niciodată.

Cele două broaște însă săreau cât puteau de sus, sperând că au să reușească să sară pe marginea gropii și să se salveze. 

Broaștele de pe margine continuau să se vaiete și să le spună că nu-i nici o speranță…distanța e mult prea mare și asta le este soarta…vor muri în groapă precis.

În cele din urmă, una dintre broaște, obosită, s-a oprit să se odihnească și auzind ce spun broaștele de pe margini, s-a apucat de plâns și…n-a mai sărit. Și... curând a murit de inimă rea.

Cealaltă broască însă a continuat să sară tot mai sus… cât putea de sus. Pline de bunăvoință, broaștele de pe margine s-au unit într-un cor și-i spuneau să accepte că ăsta îi este destinul și să nu se mai agite atâta. 

Dar broscuța noastră, s-a încăpățânat și mai tare și a sărit din ce în ce mai sus, până când, în cele din urmă, reuși să sară pe marginea gropii… A reușit să sară afară și să se salveze. 

Când au vazut-o afară, celelalte broaște, uimite au întrebat-o:

- Cum de-ai reușit să sari atât de sus?

- Cum de-ai reușit să te salvezi?

Însă broscuța nu le răspunse. Și văzând că în ciuda insistențelor lor, broscuța nu le răspunde la nici o întrebare și-au dat seama că este surdă.

- Mulțumesc pentru încurajări, spuse ea într-un final, gâfâind de oboseală, căci altfel nu aș fi reușit să sar atât de sus... 


Morala: 
Nu lăsa opiniile celor din jur să te împiedice să ajungi acolo unde îți dorești sau să faci ceea ce îți dorești. Pentru că NUMAI TU știi CE POȚI și ce nu poți!


Sursă: [photo]
           www.prafdestele.net
           

Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

Contact

         

Despre empatie/ Oana Pellea

* Ce îngrozitor ar fi să fim toți la fel. Și ce mare bucurie este de a fi altfel și, de fapt, la fel... * Când dăruim, nu trebuie să așteptăm ceva în schimb. Niciodată. Cadourile vin din altă parte. Atunci când trebuie să vină. * Când intervine frica, nu mai e iubire. Când intervine teama, nu mai poate fi vorba de empatie. * CLIPA. Atât avem. Iar dacă nu îndumnezeim această clipă cu bunătate, cu generozitate, cu empatie, cu viu, putem exista pe pământul ăsta atât de frumos? * Orice spectator are spectacolul pe care îl merită. * Viul din mine este identic cu viul din toți. * În clipa în care intervine judecata RECE, lumea pierde. Sursă: www.youtube.com

Se încheie o eră și începe una nouă

Lumea se schimbă sub ochii noștri și suntem purtați cu o viteză uluitoare spre o lume de care nu putem avea habar pentru că nimeni nu a mai trăit în timpul vieții așa ceva vreodată, indiferent de vârsta pe care o are. Gregg Braden și convergența ciclurilor de schimbare Gregg Braden (autor de succes și om de știință vizionar, recunoscut la nivel internațional ca pionier în crearea unei punți între știință, spiritualitate și lumea în care trăim) vorbește despre aceste schimbări și despre convergența ciclurilor de schimbare de ani buni. Și cu toate aceste în mass-media mainstream/ oficială nu auzim despre așa ceva. Este vorba despre 3 (trei) cicluri mari naturale care converg în acest moment. Acest lucru s-a mai întâmplat odată... cu vreo 5000 de ani în urmă. Primul ciclu: schimbarea climatică. Cred că suntem toți conștienți de faptul că suntem în mijlocul unei schimbări climatice. (Ce nu știm este că această   schimbare climatică ar fi avut loc chiar dacă nu ar fi...