Rândurile de mai jos le-am scris în agendă într-o dimineață răcoroasă de noiembrie, în timp ce așteptam, pe o bancă de la Păpădie. Și deși acest moment m-a mișcat profund și m-a marcat în același timp, de-abia în acest moment am simțit imboldul de a le da mai departe... După cum spuneam... într-o dimineață de noiembrie, destul de răcoroasă... stăteam pe o bancă din apropiere de Păpădie... și... uitându-mă în sus pentru a putea cuprinde din priviri întreg monumentul ridicat pe locul vechii biserici: cruce, cădelniță etc – îmi dau seama că... în locul în care mă aflu se ridica odinioară o biserică... realizez că de fapt sunt într-o biserică... (căci, cu siguranță, fiind atât de aproape de monument, locul unde se află în prezent respectiva bancă, odinioară făcea parte din biserică. Și ce nume frumos avea... Biserica Sfânta Sofia... sofia ( σοφία ) în limba greacă, de unde provine, înseamnă înțelepciune). Mergând mai departe pe firul gândirii, îmi dau seama, o dată în p...