Elena's Bookclub - ”I love me – Calea spre iubirea de sine”

Prima recomandare de carte din acest an este ”I ❤️ ME – Calea spre iubirea de sine” de Dr. David R. Hamilton. 

Și las aici și un subiect de reflecție:

Ce-ar fi dacă singura rezoluție din acest an 

ar fi să te iubești mai mult?

”I love me – Calea spre iubirea de sine” este o carte din care ai multe lucruri de învățat, care te face să te gândești la propria persoană într-un mod mai profund și care te inspiră să fii mai îngăduitor cu tine și cu cei apropiați.

”I love me” te invită să te iubești și pe tine, te asigură că poți să fii îndeajuns de bun și că nu e nevoie să fii perfect pentru a merita să fii iubit. Este o lectură interesantă și complexă, bine documentată, ce cuprinde informații noi și studii de ultimă oră. La finalul fiecărui capitol autorul a realizat o sinteză a ideilor expuse și a adăugat câte un set exerciții practice, care ajută la sedimentarea și aplicarea acestor informații, ceea ce contribuie la consolidarea încrederii în sine și îmbunătățirea relației cu tine însuți și cu cei din jur. 

Această carte poate fi un izvor de informații utile nu numai pentru cei pasionați de cunoașterea de sine și dezvoltarea personală, ci și pentru cei sceptici.

″Atunci când omul de ştiinţă David Hamilton şi-a dat seama că lipsa iubirii de sine îl sabota pur şi simplu, s-a gândit la un proiect în care „cobaiul” era propria persoanǎ. Timp de un an de zile, David a analizat cele mai recente studii în chimia creierului, în neuroştiinţe, precum şi tehnici de psihoterapie şi dezvoltare personală. El şi-a dat seama că iubirea de sine ţinea şi de biologic, dar şi de psihologic, afirmând că stima de sine se găseşte chiar în genele noastre, doar că noi nu mai suntem obişnuiţi cu ea. Impulsul biologic este acela de a căuta să relaţionăm cu semenii, ceea ce ne determinǎ, adeseori, sǎ încercǎm sǎ fim altcineva decât suntem în realitate, pentru a câştiga iubirea celorlalţi.″ 

Ȋntrucât creierul nostru poate fi reprogramat, David a conceput 27 de exerciţii eficiente pe care le-a testat pe el însuşi şi pe care le prezintă în această carte. Ele vǎ vor fi utile pentru:

● Creşterea nivelului respectului de sine.

● Conectarea cu sinele autentic.

● Atingerea pragului de fericire şi al stării de bine.

● Stabilirea unor conexiuni cu cei din jur, mai solide şi autentice.

Iar când vorbim despre iubirea de sine, nu vorbim despre narcisismul de tipul: „Nu-i aşa că sunt grozav?”, ci despre stima de sine care ne dă puterea să înfruntǎm mai uşor viaţa. Acel gen de iubire care naşte încrederea în sine şi care ne inspiră să facem alegerile potrivite pentru propriul destin.” (Editura Niculescu)

Cu sigurnață cei mai mulți dintre noi nici măcar nu iau în considerare acest subiect, mai ales că iubirea de sine a fost și încă mai este considerată echivalentă cu egoismul. Sunt considerați oameni buni și generoși doar cei care oferă tot ce au ei mai bun, întrebarea este însă: de unde să tot oferi dacă nu mai ai? Dacă tu nu te iubești pe tine și nu ai grijă de tine, dacă rezervorul tău interior este gol, de unde să ai să mai dai și altora iubire, compasiune, înțelegere?! De cele mai multe ori, nici măcar nu suntem conștienți de lipsa iubirii de sine în viața de zi cu zi, însă sentimentele față de propria persoană se reflectă în realitatea fiecăruia, implicit în modul în care va accepta să fie tratat de către cei din jurul său.

Iubirea de sine nu este egală nici cu narcisismul, nici cu egoismul, nici cu aroganța autosuficientă. Însuși Iisus a spus: ”iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, dar câți dintre noi înțelegem profunzimea acestor cuvinte?! Și apoi, în momentul în care înțelegem, câți dintre noi putem să și punem în practică?!

Dr. David R. Hamilton este un autor englez de succes și călătoreşte mult pentru a susţine workshopuri menite să-i ajute pe oameni să înţeleagă mai bine puterea minţii asupra corpului. De asemenea, scrie despre puterea generozității/ bunătății și despre învățături spirituale orientale și filosofice.

Într-un interviu a fost întrebat cum de a început să scrie despre aceste subiecte, iar răspunsul său a fost: „Ei bine, în timp ce lucram în industria farmaceutică, am fost fascinat de efectul placebo - modul în care oamenii își îmbunătățesc sănătatea crezând că primesc un medicament - așa că am început să studiez interacțiune dintre minte și corp. Iar după 4 ani am decis să părăsesc industria farmaceutică, pentru că am vrut să-i învăț și pe alții despre conexiunea minte-corp, să ajut oamenii să creadă mai mult în ei înșiși și să răspândesc în felul meu un pic mai multă bunătate în lume.”

Fragmente din carte:

*Cel mai important lucru pe care îl putem face este să învățăm să ne iubim pe noi înșine, majoritatea oamenilor nu știu să facă asta.

*Rădăcina tuturor problemelelor din viața mea, dar mai ales a lipsei de încredere în mine era iubirea de sine.

*Iubirea de sine nu înseamnă să te iubești pe tine în loc să-i iubești pe alții și nici să te iubești pe tine după ce i-ai iubit pe alții. Nu înseamnă nici să te iubești pe tine, precum și pe alții. Alții nu trebuie menționați deloc. Iubește-te pe tine! Pur și simplu!

*Dacă ”ai fi îndeajuns de bun”, nu te-ai mai strădui atât de mult ”să fii îndeajuns de bun”, nu-i așa?

*Lipsa iubirii de sine se învață. Nu așa v-ați născut. Ați dobândit-o pe undeva pe parcurs, în primii șase-șapte ani de viață. Apoi, în timp, a devenit ceva normal și vi s-a întipărit la nivelul creierului.

Îmi doresc să vă iubiți îndeajuns de mult pentru a începe să trăiți viața pe care v-o doriți.

*De multe ori sentimentele noastre legate de propria persoană se reflectă în cei din jurul nostru, dar în special în felul în care ne tratează aceșția.

*Când tu însuți simți că ”nu ești îndeajuns de bun”, este mai ușor pentru ceilalți să profite de tine.

*Pesoanele al căror limbaj al corpului transmitea nesiguranță sau o încredere scăzută în sine, adică acel sentiment de ”nu sunt îndeajuns de bun” – aceștia erau de fapt ținte ale răufăcătorilor. Cei care transmiteau sentimentul că au încredere în propria persoană erau în mare parte ignorați.

*Așteptările unei persoane îi pot afecta rezultatele.

*Cei care îi hărțuiesc sau îi agresează pe ceilalți, îi domină sau îi controlează pe alții au cel mai scăzut nivel al stimei de sine. Altfel, de ce credeți că își doresc să domine? Când o fac, sentimentele lor ascunse de a nu se simți ”îndeajuns de buni” sunt temporar înlocuite de sentimentul de a fi ”îndeajuns de bun”.

Unii oameni îi hărțuiesc pe ceilalți și pentru că se simt frustrați – în viață, în profesie sau în relații. Aceștia sunt cei care au visat să facă alte lucruri în viață decât cele pe care le fac în prezent, dar nu au reușit. Singurul simț al controlului pe care îl au este să îi domine pe alții. În asemenea momente pasagere, sentimentul că nu sunt ”îndeajuns de buni sau de inteligenți” acționează ca un plasture aplicat peste ”rana” care reprezintă nivelul lor scăzut de stimă de sine.

*Dacă ni se acordă suficient timp, mulți dintre noi vor ajunge la stadiul ”sunt îndeajuns de bun (sau de inteligent)”. Acesta este punctul în care nu mai simțim nevoia să demonstrăm lumii că suntem stăpânii propriei noastre vieți, pentru că ajungem să o simțim, să facă parte din noi. 

În această etapă, nu mai vrem să arătăm că avem valoare, nu ne mai simțim obligați să fim de acord cu toată lumea și nici nu mai așteptăm ca ceilalți să ne simpatizeze.

Acesta este momentul în care începem să ne simțim liberi.

*Cei care știu că sunt ”îndeajuns de buni” nu își pun la îndoială valoarea personală. Iubirea de sine este presupunerea pe care o fac în mod natural.

*Ființa umană are dreptul la fericire. Nu e nevoie să ne câștigăm acest drept, așa cum nu e nevoie să ne câștigăm dreptul de a ne bucura de razele soarelui sau de oxigen. Avem, deopotrivă, dreptul la iubire și sănătate.

*Nivelul stimei de sine este ”contagios”. În general, majoritatea oamenilor vor avea aproximativ același nivel al stimei de sine ca și părinții lor. 

Pe măsură ce nivelul stimei de sine crește și ajungeți să priviți lumea cu alți ochi, veți fi în măsură să vă ajutați copiii, care vor avea ca model vorbele și faptele voastre. 

*Stima de sine scăzută vă va face să interpretați greșit cuvintele și intețiile celorlalți, deoarece creierul vostru se străduiește să mențină nivelul substanțelor chimice pe care îl consideră normal. Numeroase persoane cu un nivel scăzut al stimei de sine vor merge până în pânzele albe pentru a descoperi jignirile sau lipsa de respect din spatele unui compliment făcut de cineva.

Atragem persoanele care aduc cu ele în relația noastră genul de experiențe și confirmarea cu care creierul nostru este cel mai familiarizat.

*Iubirea de sine se învață la orice vârstă, cu puțină conștiinciozitate și multă practică.

*Copiii asimilează tot ceea ce le spun adulții. Dacă acțiunile și cuvintele adulților le transmit că ”nu sunt îndeajuns de buni sau de inteligenți” etc, ei vor ști că așa sunt. Dacă însă acțiunile și cuvintele adulților le arată că sunt ”îndeajuns de buni sau inteligenți”, cu asta vor rămâne în minte. 

*Lipsa valorii personale, a respectului de sine nu poate fi niciodată compensată de niște realizări. Doar faptul că știi că ”ești suficient de bune” va umple acel gol.

*Majoritatea oamenilor își trăiesc viața după regulile altora, încercând să mulțumească pe toată lumea și să fie așa cum își doresc alții.

*Când știți că ”sunteți îndeajuns de buni, de deștepți”, nu mai simțiți nevoia să îi judecați pe alții, ci îi lăsați, pur și simplu, să fie cine sunt sau cine au ei nevoie să fie, și doar atât.

Cartea ”I love me – Calea spre iubirea de sine” de Dr. David R. Hamilton poate fi cumpărată și online. Cel mai mic preț îl găsești aici.

Vă aștept cu drag în comunitatea Elena’s Bookclub pe facebook:

https://www.facebook.com/groups/ElenaBookclub