Un suflet de curând ajuns în cer s-a
întâlnit cu Sfântul Petru.
Sfântul l-a luat pe acel suflet la o
plimbare prin cer. Amândoi se plimbau prin niște ateliere mari pline de îngeri.
Sfântul Petru s-a oprit la primul
atelier și a zis:
- Iată atelierul de primire. Aici se
primesc toate cererile făcute lui Dumnezeu prin rugăciune.
Sufletul a privit atelierul plin ochi
de îngeri care clasificau cererile scrise pe foi voluminoase trimise de oameni
din lumea întreagă.
Au mers mai departe până ce au ajuns la
următorul atelier. Aici Sfântul Petru i-a zis:
- Iată atelierul de împachetare și
livrare. Aici, harurile și binecuvântările cerute de oameni sunt împachetate și trimise persoanelor care le-au solicitat.
Sufletul a văzut cât de mare era forfota
în acest atelier. Atâția îngeri lucrau acolo câte rugăminți erau de împachetat
și trimis pe Pământ.
În final, în colțul cel mai îndepărtat
din încăpere, s-au oprit la ultimul atelier. Spre surprinderea lui, era doar un
înger acolo, care se plictisea, neavând prea mult de lucru.
- Iată atelierul mulțumirilor, i-a spus
Sfântul Petru sufletului.
- Cum se face că e de lucru atât de
puțin aici? întrebă sufletul.
- Este cel mai rău, a răspuns Sfântul
Petru. După ce oamenii primesc, foarte puțini se gândesc să și mulțumească.
- Cum i se poate mulțumi lui Dumnezeu? a
întrebat sufletul.
- Simplu, a răspuns Sfântul Petru.
Trebuie doar să zici: ”Îți mulțumesc, Doamne.”
(Humberto A. Agudelo C – ”Vitamine zilnice
pentru suflet”)
Comentarii
Trimiteți un comentariu