Treceți la conținutul principal

Povestea ta a început demult


Știai că ai noștri copii preiau de la noi, părinții, până și stresul?!... Eu trebuie să recunosc că habar nu aveam până acum o săptămână, când am început să citesc "Povestea ta a început demult" de Mark Wolynn, o carte pe care ți-o recomand cu drag.

S-au făcut studii științifice în acest sens și, din păcate, dacă nu avem grijă de noi, le dăm mai departe copiilor noștri nu numai credințele și convingerile noastre (multe dintre ele limitative sau care nu ne mai sunt de folos, pe care le-am preluat și noi la rândul nostru de la înaintașii noștri), ci și stresul pe care îl resimțim din varii motive și care în ultima vreme a ajuns la cote inimaginabile până acum câțiva ani.

Cât de ironic este asta?!... Facem tot ceea ce facem și ne "sacrificăm" de dragul copiilor noștri, ca să le fie lor bine, fără să ne dăm seama că, de fapt, ei cel mai mult au nevoie ca noi să fim bine. Degeaba le cumpărăm câte în lună și în stele, degeaba vrem să aibă ei tot ce nu am avut noi și facem tot posibilul să le oferim toate acestea. Ei, de fapt, cel mai mult au nevoie ca noi să fim bine, sănătoși, armonioși. Hai, mai bine, să le oferim acestea! Hai, să le oferim armonie!

Creșterea și sănătatea copilului pot fi profund afectate de gândurile, atitudinile și comportamentele părintelui. Acum știi asta. Gândește-te: Care sunt gândurile, atitudinile și comportamentele tale? Te-ai bucura să știi că și copilul tău le are? Sau nu prea? Ei sunt oglinda noastră cea mai fidelă și de multe ori ne supărăm pe ceea ce vedem că "se reflectă" în această oglindă. Însă abordarea este greșită. Tu te superi pe oglindă, când nu îți place ce vezi la tine?!... (Iar acesta este un subiect care merită el însuși o analiză mai amplă, pentru că de prea multe ori vedem în oglindă numai defectele, vedem ceea ce ne-au învățat alții să vedem – fie că vorbim despre cei care n-au crescut și educat, fie că ne referim la societatea zilelor noastre cu standardele absurde pe care a reușit să le impună.)

Acum știi: Starea ta îi afectează pe cei din jurul tău. Tu cum te simți? Tu cum ești? Ești mulțumită de tine? De viață? Starea ta îi afectează în mod pozitiv sau negativ pe cei pe care îi iubești?

Responsabilitatea ta nu este ceea ce simt alții. Responsabilitatea ta este ceea ce simți tu. Ceea ce "e super!", dacă mă întrebi pe mine, pentru că nu poți schimba ceea ce simt alții, dar poți schimba ceea ce simți tu. Nu îi poți schimba pe alții, dar te poți schimba pe tine.

Nu îi poți face pe alții fericiți (poți să te dai peste cap și să faci și vreo trei flic-flac-uri, dacă cineva nu vrea să fie fericit, va găsi întotdeauna un motiv de nemulțumire). În schimb, poți să te faci pe tine fericită. Și, da, nu este întotdeauna ușor. Dar merită!

Cât de ironic este asta?!... Dacă îți pasă de cei din jurul tău, trebuie să-ți pese în primul rând de tine! Dacă vrei să ai grijă de cei dragi, trebuie să începi să ai grijă și de tine!

Și cu siguranță există diverse moduri în care poți face asta. Există diverse metode, diverse căi, prin care poți face schimbările de care ai nevoie sau schimbările pe care le dorești. Programul pe care l-am creat eu – "Ai grijă de tine, femei frumoasă!" – este doar una dintre ele, poate ți se potrivește, poate nu, dar măcar caută și găsește ce anume ți se potrivește.

Atunci când vrei să obții rezultate diferite, trebuie să începi să faci lucrurile într-un mod diferit decât le-ai făcut până acum.


Începe azi! Schimbă finalul poveștii!


Pentru a afla mai multe detalii despre programul "Ai grijă de tine, femeie frumoasă!" și/ sau a te înscrie, dă click pe link:

https://elenamocanasu.ro/ai-grija-de-tine-femeie-frumoasa


P.S. – Dă share mai departe cuiva căruia i-ar putea fi de folos.





Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

Simboluri și credințe

Trăim vremuri ciudate. Teamă, contradicție și confuzie sunt primele cuvinte care-mi vin în minte pentru a descrie ce se întâmplă în ultimele săptămâni. Fără un simț puternic de a discerne, situația este foarte dificilă, de fapt situația este dificilă oricum. Însă dacă putem dobândi o cât de puțină claritate în plus este un mare câștig. În acest context, astăzi voi scrie despre simboluri și credințe. Cine mă cunoaște știe că nu sunt adepta amuletelor, pentru că ele înseamnă slăbiciune, înseamnă să dau eu toată puterea mea unui obiect străin de mine. Ce se întâmplă dacă pierd obiectul respectiv? În absența acelui obiect rămân fără putere (sau mai bine zis, așa cred), ceea ce este fals pentru că puterea mea este în interior și ea este în continuare acolo. Însă dacă eu nu cred asta este ca și cum nu ar fi, pentru că mă voi comporta sau voi acționa în consecință (eventual crezând că ghinionul s-a abătut asupra mea... însă eu nu cred în noroc și, implicit, nici în ghinion...) S...

Elena's Bookclub - ”Ziua în care am învățat să trăiesc”

  Un nou an, un nou început, și după o perioadă prea încărcată în care nu am mai reușit să împărtășesc din lecturile care îmi bucură sufletul, m-am hotărât să reiau acest obicei și în fiecare lună să vin cu o nouă recomandare de carte. Pentru luna februarie am ales ” Ziua în care am învățat să trăiesc ” de Laurent Gounelle, considerată de Le Parisien ”o lecție despre fericire”. Ce m-a determinat să citesc această carte a fost prezentarea de pe coperta interioară: „Poetul român Mihai Eminescu spunea: «Viața este irosită pentru cel care n-a trăit-o așa cum ar fi vrut». Adevărul este că, odată ce ajung în amurgul vieții, mulți oameni încep să aibă regrete și își dau seama că, dacă ar putea să trăiască din nou, ar face-o altfel. Am vrut să scriu o poveste plecând de la dorința irezistibilă a oamenilor de a trăi conform celor mai profunde aspirații ale lor.” -  Laurent Gounelle ” Ziua în care am învățat să trăiesc ” este un roman lejer, dar în același timp plin de profunzime, ce te...