Elena Mocănașu

Pentru că se apropie Sărbătorile de iarnă, m-am gândit să îți dăruiesc și în acest an seminarul din luna decembrie. ”Învață să primești” este cadoul meu pentru tine. Acest seminar este pentru tine dacă: * îți vine mai ușor să oferi decât să primești, * în momentul în care cineva îți dăruiește ceva, ai tendința să îi răspunzi cu: - ”Mulțumesc, dar nu trebuie.” sau - ”Mulțumesc, dar nu pot să primesc.” sau - ”E prea mult, nu pot să accept.” - ”Nu trebuia să te deranjezi.” etc. iar în mintea ta are loc un întreg monolog, care îți aduce argumente ce susțin declarațiile de mai sus. De ce să vii la acest seminar? * Pentru că vei înțelege de ce este important să primești. * Pentru că vei putea înțelege că în momentul în care primești mai mult, vei avea cu atât mai mult de dăruit. * Pentru că vei înțelege că a dărui înseamnă și a primi. * Pentru că vom vorbi și despre abundență și vei avea ocazia să înțelegi de ce nu ai mai mult din cee...

Noi ne aflăm aici pentru a fi o oglindă a iubirii.  Cu cât ne iubim mai mult pe noi înșine, cu atât mai puțin ne proiectăm durerea asupra lumii exterioare.  Atunci când nu ne mai judecăm singuri, noi nu mai suntem tentați să îi judecăm nici pe ceilalți.  Atunci când nu ne mai atacăm singuri, nu mai suntem tentați să îi atacam nici pe ceilalți.  Atunci când nu ne mai respingem singuri, nu mai suntem tentați să-i acuzăm pe ceilalți că ne rănesc.  Atunci când începem să ne iubim mai mult, noi ne simțim mai fericiți, mai puțin defensivi și mai deschiși.  Iubirea de sine este darul suprem, pentru că ceea ce îți oferi ție însuți este experimentat inclusiv de ceilalți. (Louise Hay)

Astăzi am primit un mesaj pe cât de neașteptat, pe atât de frumos! M-a impresionat până la lacrimi pentru că am ocazia și privilegiul prin ceea ce fac să ”ating” oamenii într-un mod profund, iar  seminariile pe care le susțin să le ofere un suport/ o bază prin care să găsească în ei înșiși puterea și încrederea de a-și urma visele și de a-și depăși limitele. Acest fapt îmi confirmă o dată în plus că ”drumul” pe care l-am ales este cel care trebuie. Mulțumesc! Mulțumesc! Mulțumesc!   Bună, Elena, Om drag mie, sensibil, creativ și foarte bogat sufletește. Venind la seminariile tale, ”Pot, vreau, sigur voi reuși”, aceste gânduri mi-au rămas în suflet. Mi-am făcut curaj și am început o facultate tot în domeniu pentru că eu aveam studii medii, o postliceală, și m-am gândit mai bine că pot să fac asta (deși uneori este greu, familie, copii, serviciu), dar dacă acel om a putut săpa în munte, povestea balerinei, etc. alte exemple, și eu pot (trei ani va dura), deci ai ...

Fiecare dintre noi este o piesă dintr-un puzzle imens. Într-un puzzle nu există o piesă mai importantă decât alta! TOATE piesele sunt importante! Iar dacă UNA lipsește - oricare dintre aceste piese - puzzle-ul este incomplet. Fiecare a venit ”aici” să fie el însuși, nu altcineva! Și totuși, adesea mulți dintre noi ne uităm cu jind la Dl. X sau la Dna. Y și am vrea să fim ca ei, pentru că avem impresia că e mai fain... Dar e greșit! Cel mai fain e să fii tu însuți – un original - într-o lume unde mulți încearcă să fie copii. Lumea are nevoie de FIECARE dintre noi așa CUM ESTE!!! Lumea nu are nevoie de 100 de copii ale lui X. Ați văzut ce supărați sunt cei mici când la câte un concurs la supermarket, unde trebuie să adune piesele să completeze un puzzle, le vine de 5 ori aceeași piesă?!... Încât au câte 3 piese de un fel, 4 piese de alt fel... o mulțime de piese... însă la final puzzle-ul este incomplet pe jumătate, pentru că majoritatea sunt dubluri?!... Fără ORICARE dintr...

Mintea noastră este plină de cunoștințe, dar cum ne folosim noi de ele? Cum ne folosim de cuvinte pentru a ne descrie pe noi înșine? Atunci când te privești în oglindă, îți place ceea ce vezi, sau te judeci, pentru a-ți spune singur tot felul de minciuni? Este oare adevărat că ești prea scund sau prea înalt, prea gras sau prea slab? Este oare adevărat că nu ești frumos? Este oare adevărat că nu ești absolut perfect așa cum ești? Sunt atâtea judecăți critice la care te supui s ingur... Dar o judecată nu este altceva decât o opinie,  un punct de vedere pe care nu îl aveai atunci când te-ai născut. Tot ceea ce gândești și ce crezi reprezintă o cunoaștere învățată. Tu ai învățat o sumedenie de opinii de la părinții și frații tăi, de la profesori, de la prieteni și de la societate, în general. Toți aceștia ți-au transmis nenumărate imagini despre felul cum ar trebui să fii, despre ceea ce ar trebui să faci sau să nu faci, despre cel care ar trebui să fii. La ora actuală, ai aj...

Dacă ai ști că mai ai doar câteva zile de trăit și ai privi în urmă, ai fi mulțumit/ă de viața ta? Care ar fi cel mai mare regret al tău? Ce ți-ai dori să fi făcut, dar nu ai reușit încă? Bronnie Ware, o asistentă din Australia a scris chiar o carte pe această temă. Ea a descoperit că sunt 5 mari regrete pe care le avem la sfârșitul vieții, pe care le voi rezuma în 2 idei importante, pentru a fi mai ușor de reținut: 1. Îmi doresc să fi avut curajul să-mi trăiesc viaţa aşa cum vroiam eu, nu cum au vrut alţii s-o trăiesc. 2. Îmi doresc să fi muncit mai puțin și să-mi fi permis să fiu mai fericit/ă. În acest seminar vom vorbi despre o temă foarte dragă mie, despre cât de importante sunt visele în viața noastră, despre faptul că ele ne dau energia să realizăm lucruri la care nici nu ne-am fi gândit sau nu credeam că sunt posibile și ne umplu viața de bucuria împlinirii. Vom vorbi despre cele mai comune scuze pe care le folosim să ne auto-sabotăm în a ne atin...

Libertatea nu este un drept cu care te naști, trebuie să-l câștigi, trebuie să lupți pentru a gândi, a vorbi și a acționa liber. (Robert George Buliga)

E atâta împinire să fii în preajma unor oameni dornici de evoluție... Elena Mocănașu, omul care își ajută semenii să se descopere!

Un grup de broaște călătoreau printr-o pădure. La un moment dat două dintre ele au căzut într-o groapă adâncă. Când celelalte broaște au realizat cât de adânca este groapa în care au căzut cele două broaște, au început să se agite pe margine, să facă multa gălăgie, să le spună celor din groapă că situația lor este fără scăpare… și că nu vor putea ieși de acolo niciodată. Cele două broaște însă săreau cât puteau de sus, sperând că au să reușească să sară pe marginea gropii și să se salveze.  Broaștele de pe margine continuau să se vaiete și să le spună că nu-i nici o speranță…distanța e mult prea mare și asta le este soarta…vor muri în groapă precis. În cele din urmă, una dintre broaște, obosită, s-a oprit să se odihnească și auzind ce spun broaștele de pe margini, s-a apucat de plâns și…n-a mai sărit. Și... curând a murit de inimă rea. Cealaltă broască însă a continuat să sară tot mai sus… cât putea de sus. Pline de bunăvoință, broaștele de pe margine s-au uni...

Cuvintele, pe care le folosești în mod constant, afectează  cum comunici cu tine însuți și, în consecință, experiențele pe care le ai. (Tony Robbins)

* You can fail at what you don't want, so you might as well take a chance on doing what you love.  * The effect you have on others is the most valuable currency there is.  * Your need for acceptance can make you invisible in this world.  * Don’t let anything stand in the way of the light that shines through you. Risk being seen in all of your glory!  * Pick up the light and dare to be seen!!!  * We are the light that shines through!  * I was concerned about going out into the world and doing something bigger than myself. But there is nothing bigger than myself.  * Life doesn’t happen to you, it happens for you!

Odată demult pe o insulă din mediterana trăia un rege numit Pygmalion. Idealist convins regele nostru, deşi bogat şi inteligent nu reuşea să îşi găsească o femeie care să fie pe măsura lui. Din durere şi dezamăgire s-a apucat şi şi-a sculptat o femeie. Sculptura a ieşit perfectă, de o frumuseţe rară şi regele s-a îndrăgostit de ea. Acesta o numeşte Galateea. Văzând pasiune şi nebunia dragostei lui, zeiţa Afrodita insuflă viaţă statuii şi o transformă în cea mai frumoasă femeie de pe pământ. Regele va trăi alături de această femeie până la adânci bătrâneţi. De fapt, efectul Pygmalion este o artă. Este arta de a vedea ce este mai bun în oameni. Principiul pe care funcţionează este că oamenii vor tinde să sa comporte în raport cu tine aşa cum tu îi vezi. Este celebru experimentul profesorului Rosenthal care a format o clasă de copii obişnuiţi şi a comunicat profesorilor că vor trebui să predea la o clasă de copii excepţionali. Rezultatul uimitor a fost că profesorii s-au comportat...

* Your time is limited, so don't waste it living someone else's life! * Don't let the noise of others' opinions drown out your own inner voice! * Have the courage to follow your heart and intuition!!! They somehow already know what you trully want to become. * Stay hungry! Stay foolish!

Știi care sunt cele mai mari regrete ale oamenilor, când ajung la sfârșitul vieții?  Iată două dintre ele: 1. Îmi doresc să fi avut curajul să-mi trăiesc viaţa aşa cum voiam eu, nu cum au vrut alţii s-o trăiesc. 2. Îmi doresc să fi muncit mai puțin și să-mi fi permis să fiu mai fericit/ă. Nu mai aștepta ziua de vineri, Nu mai aștepta vara, Nu mai aștepta vacanța, Și începe să trăiești așa cum îți dorești. Pentru că viața ta se întâmplă ACUM!  în această zi de luni sau miercuri de care abia aștepți să scapi. Îndrăznește să-ți trăiești viața la care visezi! În acest seminar voi aborda o temă foarte dragă mie, și anume cât de importante sunt visele în viața noastră și vom înțelege că ele ne dau energia să realizăm lucruri la care nici nu ne-am fi gândit sau nu credeam că sunt posibile și ne umplu viața de bucuria împlinirii. Vom vorbi despre cele mai comune scuze pe care le folosim să ne auto-sabotăm în a ne atinge adevăratul potențial și...

Profesorul tău s-ar putea să nu aibă dreptate.  Învață să gândești singur!  (Lao Tzu)

Dacă ești dispus să îți schimbi modul de a gândi, tu îți poți schimba întreaga viață! Știai că majoritatea oamenilor își trăiesc viața prin prisma ”programelor” care le-au fost inoculate până la vârsta 7-8 ani de către familie și mediul în care au crescut?!... Doar nu degeaba există la noi expresia”cei 7 ani de acasă”...  Însă, după cum spunea Louise Hay: ”Faptul că ai crezut ceva foarte mult timp, nu înseamnă că trebuie să continui să crezi de-a pururi în lucrul respectiv. Emite gânduri care te susțin și te înalță.” Mulți dintre noi trăim niște vieți limitate, nu pentru că așa trebuie, ci fiindcă așa CREDEM că trebuie. Și cred că sunteți de acord cu Bruce Lipton Ph. D (biolog de marcă, pionier în studiul celulelor stem, cercetările sale stând la baza noii științe a Epigeneticii; personalitate recunoscută pe plan internațional pentru faptul că face punte între știință și spiritualitate) care în ”Biologia credinței spunea: ” Ființele omenești au o mare capacita...

Creiază o viziune și nu lăsa limitele  a ceea ce a fost făcut în trecut să-ți modeleze deciziile. Ignoră gândirea convențională. (Tony Robbins)

În subtext: Dacă te joci cu mine (dacă mă accepți), poți să-mi spui cum vrei. - Sună trist, nu-i așa?!... - Așa și este! La acest dialog am asistat ieri, când Theona se juca afară cu copiii. Una dintre fetițe, nouă în grupul lor, și care nu se bucură de aceeași atenție (tocmai datorită acestui fapt), era foarte încântată că Theona se juca cu ea (vorbim despre o fetiță de 8-9 ani). Nu știu cum de a înțeles Theona că pe ea o cheamă Nicoleta (vom folosi niște nume la întâmplare), când, de fapt, pe ea o chema Mihaela. Celelalte fetițe i-au spus Theonei, că pe fetiță o cheamă Mihaela, nu Nicoleta. Însă fetița în cauză spuse la rândul ei: - Nu-i problemă. Poți să-mi spui cum vrei, dacă așa îți vine mai ușor. *** Pentru fetițe această replică a sunat amuzant. Pentru mine, nu. Și bineînțeles că am insistat ca Theona sa-i spună pe numele ei! Mi s-a strâns inima de tristețe pentru că îmi dădeam seama că fetița își dorea atât de mult să fie acceptată, era a...

Mulțumesc pentru darul pe care ni l-ai oferit din inima ta!

Să vă fie de folos! 1.  ”Biologia credinței” de Bruce Lipton                                                        2.  ”Al cincilea legământ” de Don  Miguel Ruiz & Don Jose Ruiz    3.  ”Viața te iubește” de Louise Hay & Robert Holden      4.  ”Trust” de Iyanla Vanzant

by Rudyard Kipling If you can keep your head when all about you Are losing theirs and blaming it on you,                               If you can trust yourself when all men doubt you, But make allowance for their doubting too; If you can wait and not be tired by waiting, Or being lied about, don't deal in lies, Or being hated, don't give way to hating, And yet don't look too good, nor talk too wise: If you can dream - and not make dreams your master;  If you can think - and not make thoughts your aim; If you can meet with Triumph and Disaster And treat those two impostors just the same; If you can bear to hear the truth you've spoken Twisted by knaves to make a trap for fools, Or watch the things you gave your life to, broken, And stoop and build 'em up with worn-out tools: If you can make ...

~ de Rudyard Kipling ~ Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea În jurul tău, şi spun că-i vina ta; De crezi în tine, chiar cînd Omenirea Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva; De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;  De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;   De nu răspunzi la ură tot cu ură Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept; Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru; De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel; De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul  Mereu senin şi în acelaşi fel;  Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost; De poţi ca munca vieţii, năruită, S-o faci de la-nceput precum a fost; Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zar Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată  Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;  De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,  Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,  Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stă...

Succesul și eșecul nu sunt lucruri care se întâmplă peste noapte, ci rezidă în toate micile decizii pe care le luăm și care ne determină să eșuăm sau să reușim. (Tony Robbins)

Van Gogh  a vândut un singur tablou pe perioada vieţii lui. Şi acesta surorii lui, pe un preţ infim. Asta nu l-a oprit, însă, să picteze peste 800 de tablouri. În 1954, Jimmy Denny, managerul lui Grand Ole Opry, l-a concediat pe Elvis Presley, după un singur concert. I-a spus: "Nu vei ajunge nicăieri, fiule. Mai bine te-ai întoarce la condus camioane. Beethoven a fost considerat de către profesorii săi fără nicio şansă ca şi compozitor. Nu i-a ascultat însă, şi a compus, fiind complet surd, 5 dintre cele mai bune simfonii ale sale. Albert Einstein nu a vorbit până la 4 ani şi nu a citit până la 7. Una dintre profesoare l-a descris ca fiind "încet la minte, nesociabil şi pierdut pentru totdeauna în vise prosteşti". A fost exmatriculat de la şcoală şi a pierdut admiterea la Politehnica de la Zürich. Totuşi, a învăţat să vorbească, să citească şi chiar să facă puţină matematică si fizică, nu? În 1944, Emmeline Snively, directoarea unei agenţii de...

Vă amintiți ziua de ieri? Sigur vă amintiți ziua de ieri. Și, probabil, veți ține minte cât veți trăi că pe 21 aprilie 2017 a nins, a fost viscol și a fost zloată. Nu ai fi scos un câine afară, darămite un copil de 5 ani. Însă noi aveam repetiție, și cum nu primisem nici un răspuns la SMS-ul pe care-l trimisesem Doamnei... ne-am pornit la drum. Am luat un taxi, pentru că nu era chip să mergi pe jos o jumătate de oră prin viscol, mai ales că ”Buburuza” trăgea puțin de nas. OK... Ajungem noi la Casa de Cultură... urcăm la etaul 1 și... pauză. Nu era nici țipenie. Uși închise peste tot. Însă luasem în calcul această posibilitate (nu era prima oară când nu ni se răspundea la SMS) și, în plus, între timp am primit și mesaj de la Orange cum că SMS-ul nici măcar nu fusese livrat de data asta. După cum spuneam, luasem deja în calcul această posibilitate și... nu poți să scoți un copil afară pe așa o vreme... să cheltui bani pe taxi (degeaba)... ca după aceea să te întorci înapo...

Se spune că, odată, un om mergea printr-un deșert. Nu mai putea de oboseală; nu mâncase nimic de mai multe zile, apă nu mai avea, iar soarele puternic îl topea cu razele sale de foc. În afară de întinderea nesfârșită de nisip dogoritor, nu se vedeau decât urmele omului, urmele pașilor săi. Deodată însă, omul a observat că alături de ele au aparut și alte urme, ca și când mai era cineva, o persoană ce mergea o dată cu el și ale cărei urme le putea vedea alaturi de ale sale. Speriat, a strigat: - De ce sunt patru urme pe nisip, când eu sunt singur? Cine ești și de ce nu te văd? Dar o voce i-a raspuns: - Sunt Dumnezeu! Nu ești singur, fiindcă Eu merg alături de tine. Astfel, vei fi ocrotit de orice rău și vei ajunge cu bine la capăt! Omul a căzut în genunchi și i-a mulțumit Domnului că S-a îndurat de el, după care și-a continuat drumul, convins că acum v-a reuși. Și a mers, și a mers, până când într-un final a simțit că nu mai poate face un pas măcar. Căzut în genuch...