Obișnuiți cu un minim de confort în
viața de zi cu zi și în "fuga" fără sfârșit spre nu se știe ce, de
multe ori uităm să fim recunoscători pentru ceea ce avem în viața noastră,
pentru lucruri (acum devenite banale) pe care le luăm de-a gata și de care uităm
complet, fără a ne trece măcar prin cap să le mai apreciem, dar care pentru
bunicii noștri și poate chiar pentru părinții noștri reprezentau un lux.
Probabil te întrebi: "Despre
ce o fi vorba?"... Poate fi vorba despre banalul curent electric, care de
mult nu mai reprezintă o noutate și cu atât mai puțin un motiv de entuziasm,
dar care la apăsarea unui simplu întrerupător ne luminează casa, astfel încât să
nu fim nevoiți să stăm și să citim la lumina lămpii sau lumânării (eventual deteriorându-ne
vederea din cauza asta), datorită căruia putem să ne uităm la televizor (nu că
ar fi cine știe ce pierdere, dacă nu am face-o), datorită căruia putem să lucrăm
la calculator, putem să ne conectăm la internet cu lumea întreagă sau ne putem încărca
”prețioasele” telefoane (de care am devenit nedespărțiți și fără de care nu ne
putem imagina viața; vă dați seama ce isterie ar produce simplul fapt să nu-ți
poți încărca telefonul care tocmai "a murit"). Te provoc să faci un
exercițiu de imaginație și să te gândești cum ar fi să nu-ți meargă frigiderul,
pentru că ți s-au "prăjit" toate prizele din casă și, ca să adăugăm
puțin "suspans", să zicem că este o zi toridă de vară... Gândește-te
puțin... ce fel ar fi?... Sau ce fel ar fi dacă în aceeași perioadă toridă nu
ai putea folosi mașina de spălat, din aceleași considerente?... Sau aerul condiționat?...
Sau blender-ul la care îți faci suc dimineața?... Sau orice altceva?... căci
exemplele nu se termină aici.
Hai să mergem mai departe cu
acest exercițiu de imaginație și să ne gândim ce fel ar fi viața noastră fără
gaze?... Da, și ca să fie și "mai frumos", hai să ne gândim că este o
zi friguroasă de iarna, cu -10°C afară, iar centrala (electrică) nu merge. Și
nici la aragaz nu te poți încălzi și implicit nici să faci mâncare. Acest
scenariu e suficient să dureze două zile (în condițiile date), pentru a ne da seama
cât de norocoși suntem și să începem să apreciem un lucru atât de banal de
altfel.
Cred că ai prins ideea... faptul
că sutem privilegiați și ar trebui să fim recunoscători și să mulțumim că avem
o mașină de spălat și nu trebuie să spălăm rufele la mână, cum făceau bunicile
noastre (să zicem iarna, pentru mai multe ”senzații tari”)... că avem un frigider
și nu trebuie să gătim sau să mergem la cumpărături în fiecare zi (în special
vara, când mâncarea se alterează de pe o zi pe alta)... că avem calculatoare,
care ne ușurează munca... că avem internet care le permite unora să lucreze de
acasă și ne permite tuturor să avem acces instant la informații pe care în
trecut le căutai în enciclopedii sau dicționare (dacă erai destul de norocos să
le ai acasă), pentru că altfel trebuia să mergi la bibliotecă să le afli... că
avem telefoane (deși mulți dintre noi le folosesc greșit) și putem în orice
moment să sunăm și să vorbim cu cei dragi sau cu cine
avem nevoie.
Mă voi opri aici, nu înainte de a
te lăsa cu ”piesa de rezistență” a acestei enumerări: Gândește-te puțin... ce
fel ar fi viața ta fără apă curentă??... Adu-ți aminte ce fel este când se
oprește apa pentru o zi? Sau - și mai bine încă - gândește-te ce fel este când
se oprește apa fără ca tu să știi măcar? E și mai interesant, nu-i așa, când nu
ai apă nici măcar să te speli pe mâini, darămite să mai ai nevoie să tragi apa
la toaletă... situația poate deveni ”tragică” destul de rapid (că așa... de pe
dinafară e mai degrabă amuzantă). Asta fără să ne mai gândim la faptul că încă
mai există sate unde oamenii trebuie să care găleți de apă câte 1-2-3 km de la
fântână până acasă... Cu siguranță apa noastră cea de toate zilele merită un
maaare ”MULȚUMESC!”
Cred că m-am făcut înțeleasă... Lista
sigur nu se oprește aici.
Întrebare:
Tu când ai fost ultima dată
recunoscător pentru lucrurile din viața ta?... Alege-l pe cel mai banal și gândește-te
dacă ai fi fost la fel de indiferent acum 50-100 de ani.
Sursă: [foto]
Comentarii
Trimiteți un comentariu