Treceți la conținutul principal

Tu pentru ce ești recunoscător astăzi?


Obișnuiți cu un minim de confort în viața de zi cu zi și în "fuga" fără sfârșit spre nu se știe ce, de multe ori uităm să fim recunoscători pentru ceea ce avem în viața noastră, pentru lucruri (acum devenite banale) pe care le luăm de-a gata și de care uităm complet, fără a ne trece măcar prin cap să le mai apreciem, dar care pentru bunicii noștri și poate chiar pentru părinții noștri reprezentau un lux.

Probabil te întrebi: "Despre ce o fi vorba?"... Poate fi vorba despre banalul curent electric, care de mult nu mai reprezintă o noutate și cu atât mai puțin un motiv de entuziasm, dar care la apăsarea unui simplu întrerupător ne luminează casa, astfel încât să nu fim nevoiți să stăm și să citim la lumina lămpii sau lumânării (eventual deteriorându-ne vederea din cauza asta), datorită căruia putem să ne uităm la televizor (nu că ar fi cine știe ce pierdere, dacă nu am face-o), datorită căruia putem să lucrăm la calculator, putem să ne conectăm la internet cu lumea întreagă sau ne putem încărca ”prețioasele” telefoane (de care am devenit nedespărțiți și fără de care nu ne putem imagina viața; vă dați seama ce isterie ar produce simplul fapt să nu-ți poți încărca telefonul care tocmai "a murit"). Te provoc să faci un exercițiu de imaginație și să te gândești cum ar fi să nu-ți meargă frigiderul, pentru că ți s-au "prăjit" toate prizele din casă și, ca să adăugăm puțin "suspans", să zicem că este o zi toridă de vară... Gândește-te puțin... ce fel ar fi?... Sau ce fel ar fi dacă în aceeași perioadă toridă nu ai putea folosi mașina de spălat, din aceleași considerente?... Sau aerul condiționat?... Sau blender-ul la care îți faci suc dimineața?... Sau orice altceva?... căci exemplele nu se termină aici.

Hai să mergem mai departe cu acest exercițiu de imaginație și să ne gândim ce fel ar fi viața noastră fără gaze?... Da, și ca să fie și "mai frumos", hai să ne gândim că este o zi friguroasă de iarna, cu -10°C afară, iar centrala (electrică) nu merge. Și nici la aragaz nu te poți încălzi și implicit nici să faci mâncare. Acest scenariu e suficient să dureze două zile (în condițiile date), pentru a ne da seama cât de norocoși suntem și să începem să apreciem un lucru atât de banal de altfel.

Cred că ai prins ideea... faptul că sutem privilegiați și ar trebui să fim recunoscători și să mulțumim că avem o mașină de spălat și nu trebuie să spălăm rufele la mână, cum făceau bunicile noastre (să zicem iarna, pentru mai multe ”senzații tari”)... că avem un frigider și nu trebuie să gătim sau să mergem la cumpărături în fiecare zi (în special vara, când mâncarea se alterează de pe o zi pe alta)... că avem calculatoare, care ne ușurează munca... că avem internet care le permite unora să lucreze de acasă și ne permite tuturor să avem acces instant la informații pe care în trecut le căutai în enciclopedii sau dicționare (dacă erai destul de norocos să le ai acasă), pentru că altfel trebuia să mergi la bibliotecă să le afli... că avem telefoane (deși mulți dintre noi le folosesc greșit) și putem în orice moment  să sunăm și să vorbim cu cei dragi sau cu cine avem nevoie.

Mă voi opri aici, nu înainte de a te lăsa cu ”piesa de rezistență” a acestei enumerări: Gândește-te puțin... ce fel ar fi viața ta fără apă curentă??... Adu-ți aminte ce fel este când se oprește apa pentru o zi? Sau - și mai bine încă - gândește-te ce fel este când se oprește apa fără ca tu să știi măcar? E și mai interesant, nu-i așa, când nu ai apă nici măcar să te speli pe mâini, darămite să mai ai nevoie să tragi apa la toaletă... situația poate deveni ”tragică” destul de rapid (că așa... de pe dinafară e mai degrabă amuzantă). Asta fără să ne mai gândim la faptul că încă mai există sate unde oamenii trebuie să care găleți de apă câte 1-2-3 km de la fântână până acasă... Cu siguranță apa noastră cea de toate zilele merită un maaare ”MULȚUMESC!”

Cred că m-am făcut înțeleasă... Lista sigur nu se oprește aici.

Întrebare:
Tu când ai fost ultima dată recunoscător pentru lucrurile din viața ta?... Alege-l pe cel mai banal și gândește-te dacă ai fi fost la fel de indiferent acum 50-100 de ani.



Sursă: [foto]

Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

O rețetă a fericirii

 Mama mea avea multe probleme. Nu dormea și se simțea epuizată. Era irascibilă, cicălitoare, morocănoasă. Mereu era bolnavă. Până într-o zi, când, așa, dintr-o dată, s-a schimbat. Situația era cea dintotdeauna, însă ea era diferită. Într-o zi, când tata îi zice: - Iubito, merg la o bere cu băieții. Am obosit. De trei luni caut de lucru și nu găsesc nimic. Mama îi răspunde: - Foarte bine!  Apoi, când fratele meu îi aduce la cunoștință: - Mama, la Universitate, merg prost la toate materiile. Mama îi zice: - Foarte bine! Recuperezi tu! Dacă nu, repeți semestrul, dar taxa ți-o plătești singur.  Sora mea, la rândul ei: - Mama, am lovit mașina.  Mama: - Foarte bine, fată mea! Du-o la service. Gândește-te cum plătești și, între timp, circulă cu autobuzul sau cu metroul.  Următoarea a fost nora: - Vin să stau la voi câteva luni.  Răspunsul mamei:  - Foarte bine! Fă-te comodă pe canapeaua din salon și caută-ți niște asternuturi în sifonier.  Văzând astfel ...

Success and failure don't happen overnight

Succesul și eșecul nu sunt lucruri care se întâmplă peste noapte, ci rezidă în toate micile decizii pe care le luăm și care ne determină să eșuăm sau să reușim. (Tony Robbins)

Ascultarea activă

Ascultarea activă îl ajută pe copil să se teamă mai puțin de sentimentele negative și facilitează rezolvarea problemelor de către copil, datorită faptului că se simte apreciat și respectat, ceea ce duce la un sentiment de afecțiune mai profund între părinte și copil. 1. Trebuie să vrei să auzi ce are de spus copilul. Asta înseamnă să-l asculți pe îndelete. Dacă nu ai timp, nu trebuie decât să spui adevărul. 2. Trebuie să vrei cu adevărat să-l ajuți la o anumită problemă , pe care o are în acel moment. Dacă nu vrei, așteaptă până vrei. 3. Trebuie să fii cu adevărat în stare să-i accepți sentimentele, oricare ar fi acestea și oricât de diferite de ale tale sau de sentimentele pe care crezi că ”ar trebui” să le aibă un copil. Această atitudine are nevoie de timp să se dezvolte. 4. Trebuie să ai deplină încredere în capacitatea copilului de a se descurca din punct de vedere afectiv, de a-și rezolva acest gen de dificultăți. Vei dobândi această încredere urmărindu-ți...