Treceți la conținutul principal

Viața e nașpa?


La o simplă căutare după cuvântul HEALTH = SĂNĂTATE (în engleză), 70% din fotografiile găsite pe un site de imagini sunt cu doctori, pastile și injecții.

Eu asociam sănătatea cu bucuria, nu cu halate albe și pastile.

De ce când ne gândim la sănătate, acum se face automat asociere cu pastilele?? iar nu cu starea de bine, ce are nu numai componentă fizică, ci și psihică și spirituală.

Noi nu suntem numai carne: atomi, celule și organe. Noi suntem și SUFLET! 

Unde este sufletul în această ecuație?!...

Când vine vorba de sănătate, eu mă gândesc la soare, la stare de bine, la mișcare, la alimentație sănătoasă, la fructe și legume, la plante, la ceaiuri, la băut multă apă, la mers în natură, la stat cu picioarele pe pereți (la propriu și la figurat), la citit, la făcut lucruri care îți aduc bucurie, la zâmbit, la iubit, la trăit...

Ce s-a întâmplat cu noi?


Și ne mai mirăm că ne îmbolnăvim??...

Păi, dacă pentru noi sănătatea vine dintr-o pastilă, o să fim mereu bolnavi!

Sănătatea depinde de noi! Nu de pastile!

Și oricând vom ceda puterea noastră unor forțe exterioare, vom fi mereu la mila lor! 


Puterea este ÎN NOI! Dumnezeu ne-a înzestrat cu TOT CEEA CE AVEM NEVOIE! Atât pentru a ne vindeca, cât si pentru a depăși problemele și provocările care ne ies în cale!

NOI NU SUNTEM VICTIME!

Noi suntem creatorii propriei noastre vieți! Însă pentru asta TREBUIE SĂ NE ASUMĂM! Da, trebuie să ne asumăm responsabilitatea și pentru ce merge bine, dar și pentru ce merge prost. Și știm prea bine că este mult mai comod să dăm vina pe altcineva sau altceva, decât să facem noi un efort în sensul pe care ni-l dorim. Este mult mai ușor să găsim scuze, decât să găsim soluții. Este mult mai ușor să ne plângem de milă, decât să ne ridicăm, să ne ștergem de praf și să mergem mai departe și să ne facem viața pe cât de frumoasă putem.


Fetița mea, la un  moment dat, într-un moment de furie, mi-a spus că viața este nașpa.

Răspunsul meu a fost:

- Da, viața e nașpa. Ce faci pentu a schimba asta? 


Viața este atât de frumoasă pe cât o faci să fie!


Iar acum, la final, am câteva întrebări pentru tine, cel/ cea care citești aceste rânduri:

- Tu ce faci ca viața ta să nu mai fie nașpa?

- Pentru tine ce înseamnă sănătate?

- Tu cum ai grijă de tine și de sufletul tău?

- Ție ce-ți dă o stare de bine și te face să pierzi noțiunea timpului?




Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

O rețetă a fericirii

 Mama mea avea multe probleme. Nu dormea și se simțea epuizată. Era irascibilă, cicălitoare, morocănoasă. Mereu era bolnavă. Până într-o zi, când, așa, dintr-o dată, s-a schimbat. Situația era cea dintotdeauna, însă ea era diferită. Într-o zi, când tata îi zice: - Iubito, merg la o bere cu băieții. Am obosit. De trei luni caut de lucru și nu găsesc nimic. Mama îi răspunde: - Foarte bine!  Apoi, când fratele meu îi aduce la cunoștință: - Mama, la Universitate, merg prost la toate materiile. Mama îi zice: - Foarte bine! Recuperezi tu! Dacă nu, repeți semestrul, dar taxa ți-o plătești singur.  Sora mea, la rândul ei: - Mama, am lovit mașina.  Mama: - Foarte bine, fată mea! Du-o la service. Gândește-te cum plătești și, între timp, circulă cu autobuzul sau cu metroul.  Următoarea a fost nora: - Vin să stau la voi câteva luni.  Răspunsul mamei:  - Foarte bine! Fă-te comodă pe canapeaua din salon și caută-ți niște asternuturi în sifonier.  Văzând astfel ...

Success and failure don't happen overnight

Succesul și eșecul nu sunt lucruri care se întâmplă peste noapte, ci rezidă în toate micile decizii pe care le luăm și care ne determină să eșuăm sau să reușim. (Tony Robbins)

Ascultarea activă

Ascultarea activă îl ajută pe copil să se teamă mai puțin de sentimentele negative și facilitează rezolvarea problemelor de către copil, datorită faptului că se simte apreciat și respectat, ceea ce duce la un sentiment de afecțiune mai profund între părinte și copil. 1. Trebuie să vrei să auzi ce are de spus copilul. Asta înseamnă să-l asculți pe îndelete. Dacă nu ai timp, nu trebuie decât să spui adevărul. 2. Trebuie să vrei cu adevărat să-l ajuți la o anumită problemă , pe care o are în acel moment. Dacă nu vrei, așteaptă până vrei. 3. Trebuie să fii cu adevărat în stare să-i accepți sentimentele, oricare ar fi acestea și oricât de diferite de ale tale sau de sentimentele pe care crezi că ”ar trebui” să le aibă un copil. Această atitudine are nevoie de timp să se dezvolte. 4. Trebuie să ai deplină încredere în capacitatea copilului de a se descurca din punct de vedere afectiv, de a-și rezolva acest gen de dificultăți. Vei dobândi această încredere urmărindu-ți...