Treceți la conținutul principal

Dai mai departe copiilor ceea ce nu ai vindecat la tine

 

Suntem tare mândre când ne ”sacrificăm” pentru copiii noștri. Dar acum, pe bune, ce facem noi cu adevărat pentru ei?... Pentru că de cele mai multe ori nu avem timp nici pentru ei, nici pentru noi, în ritmul alert în care trece viața: cu serviciu, școală, mulțimea de activități extrașcolare din timpul săptămânii și întâlnirile cu prietenii sau evenimentele pe care ne dorim să nu le ratăm în weekend. Totul este o fugă continuă, cu o listă nesfârșită de lucruri pe care dorim și ne străduim să le facem.

Un proverb african spune că este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil, iar în ziua de azi, de-abia mai avem timp să-i vedem la ochi, să-i ascultăm pe îndelete este deja un super-bonus. Avem grijă să bifăm toate lucrurile care sunt de făcut, verificăm carnetul de note să vedem dacă se încadrează în parametrii stabiliți (de noi?...), ne străduim să-i ducem la toate activitățile posibile, să exceleze copilu’ la toate și să fie cel mai bun, deși nu întotdeauna ne consultăm și cu el, să vedem dacă e și el de acord (pentru că întotdeauna știm noi ”mai bine”). Mulți părinți își doreasc să reușească măcar copilul ceea ce nu au reușit ei. Își doresc să acopere copilul golul din sufletul lor și de multe ori nici măcar nu-și dau seama că ”insuficiența” nu este la copil, ci este la ei, la părinți, și implicit i-o cultivă. Pentru că ceea ce nu vindecăm la noi, dăm mai departe. 


{Mai citește o dată: Ceea ce nu vindeci la tine, dai mai departe copiilor tăi!}


Îți spui că cel mai important este copilul... că tu nu contezi... el să fie bine. Ghici, ce o să preia copilul de la tine: dorința ta de bine pentru el sau faptul că tu nu contezi?!...

Fă un exercițiu și observă unde ai probleme în relaționarea cu copilul tău și ce te supără la el. Dacă ești sinceră cu tine însăți ai să observi că acestea de fapt sunt defectele tale (defectele părinților, în genere), asta în cazul fericit când acesta nu stă toată ziua în grija altcuiva, moment în care preia din comportamentul și obiceiurile acelor persoane. Dacă ești în continuare sinceră cu tine, vei observa că un comportament nedorit, îl schimbi prin puterea propriului exemplu (atunci când petreceți timp împreună, căci altfel e mai complicat...). 

Însă noi nu avem timp pentru noi, iar să ne schimbăm pe noi e deja prea mult. Știm că problemele de cele mai multe ori sunt... la alții 😊 (nu la noi). Și unii speră o viață întreagă să se schimbe cei din jurul lor pentru a putea fi ei fericiți. (Iar asta nu e o poveste cu happy-end.) Pentru că singurul lucru asupra căruia ai control este propria persoană, cu mintea și corpul din dotare. Atât! Dacă nu ești dispusă să faci o schimbare la tine, ceea ce ai citit până în acest punct este o pierdere de timp, pentru că de informații este plin internetul, iar la teorie suntem buni toți. 


Să te iubești pe tine este egoist, să ai grijă de tine este imposibil, iar să te schimbi este cel mult dezirabil. Și totuși TOTUL ÎNCEPE CU TINE! Da, ești buricu’ pământului 😊. În viața ta! 

Cineva spunea că în loc să-i cumperi copilului toate lucrurile pe care tu nu le-ai avut, mai bine îl înveți toate lucrurile pe care tu nu le-ai știut. Copiii au nevoie de noi (nu de lucruri)! Au nevoie de exemplul nostru, au nevoie să vadă că suntem bine și ne simțim bine în pielea noastră, pentru că asta îi face să se simtă în siguranță și le dă încredere în ei înșiși. Da, încrederea noastră le dă încredere lor! Cum spuneam mai devreme ei urmează exemplul pe care îl văd la noi, nu ceea ce le spunem noi. 

În momentul în care ne vindecăm pe noi, îi vindecăm și pe ei. Și nu-i împovărăm cu ”rănile” și așteptările noastre. Iar iubirea de sine este cel mai simplu mod în care putem face asta. (Atenție: Simplu nu înseamnă și ușor.) Pentru că atunci când ne iubim și ne acceptăm așa cum suntem, în momentul în care ne iertăm pentru tot ceea ce am făcut sau ce nu am făcut, începem să facem pace cu noi înșine, iar asta se vede și se simte. Îți crește gradul de încredere. Începi să faci alegeri care te onorează. Nu îi mai lași pe alții să profite de bunătatea sau nesiguranța ta. Nu te mai pui pe ultimul loc. Începi să găsești soluții.

Probabil nici nu te-ai gândit la asta, dar iubirea de sine este darul pe care îl poți face sufletului tău și pe care îl lași moștenire copiilor tăi.


P.S. - Dacă vrei să afli cum poți să ajungi la iubirea de sine fără să fii egoistă, înscrie-te  GRATUIT la minicursul ”Evoluție prin iubirea de sine”, la link-ul: www.elenamocanasu.ro








Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

Elena's Bookclub - ”De vorbă cu Ana Aslan”

Recomandarea de carte din această lună este ” De vorbă cu Ana Aslan ” interviu consemnat de Valentin Lipatti.  Această cărticică se găsește destul de greu în librării, dar atunci când o găsiți cu siguranță merită să o achiziționați, pentru că paginile ei ascund nu numai o româncă de talie mondială, o personalitate de top a lumii medicale internaționale, ci și multă înțelepciune, principii sănătoase de viață, precum credința, frumosul, integritatea, educația. Principii pe care le regăsim din ce în ce mai rar în ziua de azi, dar pe care dacă le-am alege în continuare să ne ghideze, ne-ar ajuta să ducem o viață plină de sens și de frumos. Interviul din această carte este structurat în trei părți, acesta fiind numărul întrevederilor dintre Valentin Lipatti și Ana Aslan, întrevederi care au avut loc în prima jumătate a anilor ’80 și s-au desfășurat la Institutul de Geriatrie și Gerontologie din București, precum și la locuința Anei Aslan, din Capitală. Deși prima parte este puțin mai te...

#2 Elena’s Bookclub – ”Biologia credinței”

Cartea pe care o recomand în această lună este ” Biologia credinței ” de Bruce Lipton, pe care o puteți achiziționa de aici . În ”Biologia credinței”, Bruce Lipton Ph. D (biolog de marcă, pionier în studiul celulelor stem, cercetările sale stând la baza noii științe a Epigeneticii; personalitate recunoscută pe plan internațional pentru faptul că face punte între știință și spiritualitate) ne prezintă descoperiri științifice extraordinare, ce arată că celulele din corp sunt afectate de modul cum gândim, de cum percepem noi realitatea, nu de realitatea în sine. Bruce Lipton demonstrează că genele și ADN-ul nu ne controlează corpul biologic, ci că ADN-ul este controlat de percepțiile noastre, de mesajele energetice ce emană din gândurile noastre pozitive și negative. Implicațiile acestei cercetări modifică în mod radical înțelegerea asupra vieții noastre. ”Aceste pagini conțin o adevarată revoluție a modului de a gândi și de a înțelege - una atât de radicală, încât poate...

Nu te părăsi pe tine!

”Semnalele iubirii de sine ni se citesc în microexpresiile pe care le afișăm inconștient pe față. (De multe ori, cel din fața noastră reacționează la aceste microexpresii și este o oglindă pentru nivelul de iubire pe care îl avem față de noi înșine și față de lume). Însă cel mai bun cântar al iubirii de sine nu este dat de microexpresii, ci există atunci când TU TE IUBEȘTI chiar dacă NU PRIMEȘTI NIMIC DIN EXTERIOR : ceilalți nu te iubesc/ nu te ascultă/ nu te respectă/ nu te susțin/ nu sunt generoși cu tine. Este foarte important ca tu să nu te superi pe ei și nici pe tine.  Ei atâta pot și ei atât înțeleg. Iar tu poți să nu te părăsești pe tine.” ~ Robert George Buliga ~