Treceți la conținutul principal

Un copil își dorește ca mama lui să fie fericită


Astăzi am pentru tine o întrebare pe cât de importantă, pe atât de neluată în seamnă în vârtejul zilelor prea încărcate, care marchează cu atât mai mult începutul anului școlar.
Te-ai gândit vreodată că ceea ce nu vindeci la tine, dai mai departe copiilor tăi?

De prea multe ori nu avem timp să ne punem astfel de întrebări sau să reflectăm la ele, luați de valul multitudinii de lucuri pe care le avem în fiecare zi, aspirați într-un vârtej perpetuu cu ”lucruri de făcut”. Și totuși acesta este tristul adevăr:

Dăm mai departe copiilor noștri ceea ce nu am vindecat la noi.

Adesea ne punem pe ultimul loc, uităm de noi, și spunem că facem totul pentru ei, fără să luăm în considerare că cele mai importante lucruri pe care le putem face pentru ei este să fim bine cu noi, să fim sănătoși, să avem încredere în noi înșine și în ei, să petrecum timp de calitate împreună, să-i învățăm tot ceea ce noi nu am știut. De multe ori am vrea să le luăm povara de pe umeri, ne-am dori să o putem duce noi în locul lor, ceea ce chiar ne determină să-i cocoloșim uneori excesiv (fapt ce le aduce mai degrabă un deserviciu, pentru că de mule ori dă naștere la viitori adulți inadaptați și aroganți, obișnuiți să li se facă toate poftele). Însă ei nu au nevoie ca noi să le cărăm ”poverile” fizice. Au nevoie să ne purtăm și să ne vindecăm noi ”poverile” emoționale, astfel încât ei să poată duce o viață armonioasă și împlinită.

Dintr-un interviu pe care l-am urmărit mai demult, mi-a rămas întipărită în minte întrebarea: ”Ce crezi că-și dorește cel mai mult un copil de la mama lui?”. Noi avem impresia că ai noștri copii își doresc mame perfecte, dar interlocutoarea avea dreptate când a răspuns:
- Cel mai mult un copil își dorește ca mama lui să fie fericită!

Atunci când mama este fericită și copilul său va fi fericit. Pentru că atunci când noi suntem bine și copiii noștri sunt bine.

Nici nu ne dăm seama, dar povara cea mai grea a copiilor este viața netrăită a părinților, nefericirile, frustrările, neîmplinirile și suferințele lor.

Dacă te întrebi ce poți face în legătură cu asta, eu aș răspunde: Să te iubești mai mult! Să te iubești și pe tine! Să ai grijă și de tine!

Da, este întotdeauna mai ușor de spus decât de făcut, și tocmai de aceea am creat minicursul gratuit Evoluție prin iubirea de sine prin care îmi doresc să te ajut și să te conving să te iubești și pe tine. Am făcut acest minicurs cât mai simplu și mai ușor posibil, de aceea exercițiile sunt foarte scurte și ușor de implementat. Nu durează mai mult de 2 minute pe zi. Te poți înscrie aicihttps://elenamocanasu.ro/minicurs-gratuit-iubire-de-sine.

Iubește-te și pe tine! Fă-o pentru copilul tău!





P.S. - Dă share mai departe, s-ar putea să-i fie de folos și altcuiva.

P.P.S. – Dacă nu ai făcut-o încă, te poți înscrie gratuit în comunitatea ”Evoluție prin iubire de sine”, accesând link-ul: www.facebook.com/groups/evolutiepriniubire



Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

Afirmații pozitive: Accept schimbarea

{Salvează ca fundal pentru calculator.}  Accept schimbarea în viața mea și mă adaptez cu mult curaj și ușurință. {Salvează ca fundal pentru telefon.} Sursă [ foto ]

Afirmații pozitive: Duc întotdeauna lucrurile la bun sfârșit.

{Salvează ca fundal pentru calculator.}  Duc întotdeauna lucrurile la bun sfârșit. {Salvează ca fundal pentru telefon.} Sursă [ foto ]

Parabola "INELUL"

Un tânăr s-a dus la un bătrân înțelept pentru a-l ajuta cu un sfat. - Înțeleptule, am venit la tine pentru că mă simt atât de mic, de neînsemnat, nimeni nu dă doi bani pe mine și simt că nu mai am forță să fac ceva bun. Ajută-mă, învață-mă cum să fac să fiu mai bun! Cum să le schimb oamenilor părerea despre mine? Fără ca măcar să se uite la el, bătrânul îi spuse:  - Îmi pare rău, băiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personală. Poate după aceea. Dacă însă m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate că aș rezolva problema mea mai repede și aș putea să mă ocup și de tine. – Aaaa...   încântat să vă ajut – bâigui tânărul cam cu jumătate de gură, simțind că iarăși e neluat în seamă și amânat. Bătrânul își scoase din degetul mic un inel și îl întinse băiatului adăugând: - Ia calul pe care-l găsești afară și du-te degrabă la târg. Trebuie să vând inelul acesta pentru că am de plătit o datorie. E nevoie însă ca tu să iei pe el cât se va put...