Munca invizibilă a unei mame

Zilele trecute am dat peste acest infografic. Desigur există și excepții. Dar există și mame care fac toate acestea pe lângă un job full-time. Însă de multe ori aceasta este doar o parte din munca invizibilă a unei mame. În concluzie, ar trebui să avem mai multă empatie și să apreciem mai mult efortul lor. Iar cei care suntem adulți să avem mai multă compasiune și înțelegere pentru mamele și bunicile noastre.

Un proverb african spune că ”este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil”, în ziua de azi în care ”tribul” s-a dizolvat, mai ales în zona urbană, de multe ori mama este nevoită să se descurce singură. Iar motivele sunt diverse, dar cred că cel mai trist este atunci când este singură deși este înconjurată de oameni.

Și este ușor să vedem lipsurile... la găsit nod în papură suntem buni toți, dar ce-ar fi dacă în loc să găsim ”vina”, am găsi un mod în care să ajutăm. Sau dacă nici asta nu putem face, măcar să nu mai aruncăm cu ”piatra”.

Hai să le ”VEDEM” și să le ÎNȚELEGEM mai mult, atât pe mamele din ziua de azi, cât și pe cele de dinaintea noastră!

P.S. - Iar tu, mămico, care citești aceste rânduri nu te mai învinovăți pentru toate lucrurile pe care le faci sau nu le faci. Și ai grijă și de tine! Iubește-te și pe tine! Ești om, nu supra-om.

Comentarii

Cititorii au apreciat...

Elena's Bookclub - ”De vorbă cu Ana Aslan”

Recomandarea de carte din această lună este ” De vorbă cu Ana Aslan ” interviu consemnat de Valentin Lipatti. Această cărticică se găsește destul de greu în librării, dar atunci când o găsiți cu siguranță merită să o achiziționați, pentru că paginile ei ascund nu numai o româncă de talie mondială, o personalitate de top a lumii medicale internaționale, ci și multă înțelepciune, principii sănătoase de viață, precum credința, frumosul, integritatea, educația. Principii pe care le regăsim din ce în ce mai rar în ziua de azi, dar pe care dacă le-am alege în continuare să ne ghideze, ne-ar ajuta să ducem o viață plină de sens și de frumos. Interviul din această carte este structurat în trei părți, acesta fiind numărul întrevederilor dintre Valentin Lipatti și Ana Aslan, întrevederi care au avut loc în prima jumătate a anilor ’80 și s-au desfășurat la Institutul de Geriatrie și Gerontologie din București, precum și la locuința Anei Aslan, din Capitală. Deși prima parte este puțin mai te...

Citiți mai multe

Dumnezeu vrea ca tu să fii fericit/ă

Te-ai gândit vreodată că iubirea și acceptarea este tot ceea ce avem nevoie pe această lume?... Da, tot ce avem nevoie este iubire și acceptare. Însă noi ne refuzăm nouă înșine acestea și implicit, apoi, le refuzăm și celor din jur. Te-ai gândit vreodată că de fapt atunci când nu accepți ceva sau critici ceva la altcineva, faci asta pentru că de fapt nu accepți ceva la tine?!... Și, implicit, când cineva critică sau condamnă ceva la tine, de fapt, nu are o problemă cu tine, ci cu el însuși/ ea însăși?... Sună mai simplu decât este (în teorie este întotdeauna mai ușor decât în practică), însă este și eliberator, deoarece, cu puțin exercițiu, dacă îți impui să îți aduci aminte și conștientizezi că atunci când cineva te judecă și te condamnă, de fapt, nu are o problemă cu tine, ci cu el, deja nu te mai ”consumi” atât și, în cele din urmă, ajungi să nu te mai lași afectat și, poate, chiar să ai compasiune pentru persoana respectivă. Așa că... ține minte că atunci când nu-ți...

Citiți mai multe

Responsabilitatea noastră ca părinți

Dacă sunteţi părinţi, odată ce veți ajunge să înţelegeţi originile propriului mod în care vă percepeți valoarea, veţi putea să vă ajutaţi şi copiii, să le insuflaţi forţă şi curaj. Fie că sunteţi părinte sau dascăl, educator, bonă, mătuşă, unchi, prieten de familie sau simplu vecin, fiecare puteţi influenţa nivelul stimei de sine a copiilor. De noi toţi, de părinţi, educatori, membri ai familiei, depinde cum îi educăm pe copii, astfel încât să le fie insuflată conştiinţa propriei valori. Dacă îi criticăm, ei vor învăţa, la rândul lor, să se critice pe sine, dar şi să îi critice pe alţii. Dacă îi învăţăm să fie toleranţi şi înţelegători, şi ei vor învăţa, la rândul lor, să se accepte mai uşor pe ei, dar să îi accepte şi pe alţii. Dacă le arătăm cum să fie recunoscători, vor învăța să se aprecieze atât pe ei, cât şi pe ceilalți. Dar dacă îi învăţăm să se ruşineze, îi învăţăm, de fapt, să nu evolueze şi să le fie frică. Dacă le arătăm ce înseamnă cinstea, vor învăţa să fie oneşti cu ei în...

Citiți mai multe

Elena Mocănașu

Faceți căutări pe acest blog