Treceți la conținutul principal

Copilul tău nu are nevoie de o mamă eroină, ci de o mamă fericită

Este ușor să ne pierdem în tradiții și credințe și să facem lucrurile într-un anumit mod, doar pentru că generațiile dinaintea noastră le făceau astfel. Una dintre aceste credințe este aceea de a ne sacrifica pentru copiii noștri. Și oricât de măreț este acest gând, pe termen lung nu este sustenabil, cu atât mai mult cu cât de multe ori vine la pachet cu sentimentul de vină, pe care mulți părinți îl seamănă în sufletul copiilor lor.


Deși cea mai mare parte din timp nu suntem în avion, toți avem nevoie să ne punem mai întâi nouă masca de oxigen. Iar mie mi-a luat prea mult timp să asimilez această idee, dar într-un final am înțeles că pentru a putea avea grijă de copilul meu, TREBUIE CA SĂ POT EU RESPIRA! Pentru că în cazul depresurizării avionului, dacă eu nu pot respira, nici ea nu va mai respira prea mult timp, fiindcă nu are cine să o susțină și să o protejeze. (Iar asta nu este valabil numai pentru atunci când ne aflăm în avion.)


Dacă tu nu ești bine, pe cine poți ajuta?.... Dacă tu ești în suferință, sau epuizată, sau plină de griji  și frustrări, de unde să mai ai energie să faci, să oferi, să ajuți?


Și poate vei spune: ”Dar eu pot!...”, ”Eu fac, chiar și așa!...” ”Eu merg înainte.” Și mergi înainte pe pilot automat, spunându-ți că te vei odihni și vei avea grijă și de tine ”atunci când...” vei avea timp. Și tocmai aici este problema: DACĂ NU ÎȚI FACI TIMP, timp nu va fi niciodată. 

Am o întrebare: PÂNĂ CÂND O SĂ POȚI în ritmul ăsta? 


Am o prietenă care nu știu nici măcar când mai are timp să respire. Am aflat la un moment dat că are ficatul mărit și alte probleme serioase de sănătate. Sinceră să fiu, cu ochiul liber nu se observa nimic. Este mereu senină și zâmbitoare. 


Ne sacrificăm pentru copii, asta ne spunem adesea, și ne mințim pe noi și pe ei.

Crezi că ei au nevoie de sacrificiul nostru?? EI AU NEVOIE DE NOI, de îndrumarea noastră, nu să facem noi totul pentru ei până picăm din picioare. 

Copiii noștri au nevoie ca noi să fim bine. Nu au nevoie de mame ”eroine”. Au nevoie de mame sănătoase, de mame fericite și care să petreacă timp cu ei.

Pune-ți mai întâi tu masca de oxigen, copilul tău îți va fi recunoscător. Mie mi-a luat 10 ani până să înțeleg acest lucru simplu, sper ca ție să nu-ți ia tot atât de mult.

Iubindu-te pe tine și având grijă și de tine nu este egoist, așa cum am fost învățați. Din contră, iubindu-te pe tine, îi vei iubi pe ceilalți mai mult decât o faci acum. În plus, vei avea de unde să dai, vei fi precum un izvor de bunătate care nu seacă. Vei avea mai multă energie și disponibilitate pentru copiii tăi și pentru lucrurile și oamenii care contează cu adevărat pentru tine.


Află cum poți să ajungi la iubirea de sine fără să fii egoistă. Înscrie-te  GRATUIT la minicursul ”Evoluție prin iubirea de sine”, la www.elenamocanasu.ro




Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

Fericirea se învață

DA! Fericirea se învață! Pentru că fericirea ta este o stare de spirit care ține doar de tine, nu de circumstanțele exterioare. În acest seminar vom vorbi despre convingeri și credințe limitative, despre alegeri, despre optimism, despre compasiune și autocompasiune, despre iubirea de sine, despre critică și auto-critică (critica din partea celorlați și critica de sine), despre iertare. Practic vom conștientiza o parte din obstacolele care stau în calea fericirii noastre și vom învăța cum să le depășim. Ce câștigi dacă vii la acest seminar? - O altă perspectivă asupra lucrurilor și o nouă viziune asupra vieții tale. Ce pierzi daca nu vii la acest seminar? - O șansă de a-ți face viața mai frumoasă. Cui nu-i recomand acest seminar? - Celor care au impresia ca schimbările se fac bătând din palme și care se așteaptă să primească o listă scurtă cu ”soluțiile” fericirii care să nu presupună nici un efort personal. Cui îi recomand acest seminar? - Celor ca...

Dumnezeu te-a creat perfect.

Mintea noastră este plină de cunoștințe, dar cum ne folosim noi de ele? Cum ne folosim de cuvinte pentru a ne descrie pe noi înșine? Atunci când te privești în oglindă, îți place ceea ce vezi, sau te judeci, pentru a-ți spune singur tot felul de minciuni? Este oare adevărat că ești prea scund sau prea înalt, prea gras sau prea slab? Este oare adevărat că nu ești frumos? Este oare adevărat că nu ești absolut perfect așa cum ești? Sunt atâtea judecăți critice la care te supui s ingur... Dar o judecată nu este altceva decât o opinie,  un punct de vedere pe care nu îl aveai atunci când te-ai născut. Tot ceea ce gândești și ce crezi reprezintă o cunoaștere învățată. Tu ai învățat o sumedenie de opinii de la părinții și frații tăi, de la profesori, de la prieteni și de la societate, în general. Toți aceștia ți-au transmis nenumărate imagini despre felul cum ar trebui să fii, despre ceea ce ar trebui să faci sau să nu faci, despre cel care ar trebui să fii. La ora actuală, ai aj...

Imaginează-ți...

  ”Imaginează-ţi că trăieşti o viaţă complet diferită, în care eşti liber să fii cel care eşti tu cu adevărat, că nu mai trebuie să îţi guvernezi viaţa în funcţie de ceea ce gândesc despre tine ceilalţi oameni. Imaginează-ţi că îţi poţi trăi viaţa fără a te judeca singur şi fără a-i judeca pe ceilalţi oameni, dar şi fără teama de a fi judecat, că te accepţi în totalitate aşa cum eşti şi că îi accepţi pe toţi ceilalţi aşa cum sunt. Imaginează-ţi că duci o viaţă în care nu cunoşti conflictele interioare, dar nici cele cu ceilalţi oameni, că te respecţi pe tine însuţi, dar şi pe ceilalţi, şi că aceştia te respectă la rândul lor. Imaginează-ţi că duci o viaţă în care nu te temi să te manifeşti aşa cum doreşti sau să îţi asumi riscul de a explora aspectele necunoscute ale vieţii, că trăieşti fără teamă, fără să simţi vinovăţia, ruşinea sau regretele. Imaginează-ţi că te iubeşti necondiţionat aşa cum eşti, că îţi iubeşti necondiţionat corpul şi emoţiile, exact aşa cum sunt. Imaginează-ţi...