Treceți la conținutul principal

Cititul îți crește calitatea vieții

Vi s-a întâmplat vreodată să vi se reproșeze că „pierdeți” prea mult timp cu vreo carte în mână? Cititul este asociat adesea doar cu activități de relaxare, de petrecere a timpului într-un mod plăcut. Însă, în realitate, deși implică și aceste aspecte, lectura este o activitate foarte complexă, care a atras atenția oamenilor de știință. Într-un studiu realizat de psihologi americani și citat de „The New Yorker” sunt descrise efectele uimitoare ale lecturii și capacitatea ei de creștere a calității vieții.

Simpla întoarcere a paginilor cărții și cufundarea în lectură conferă creierului o stare de relaxare similară celei produse de meditație și furnizează sănătății noastre aceleași beneficii asociate cu relaxarea profundă și calmul interior. S-a constatat că persoanele care citesc în mod regulat dorm mai bine, au un nivel de stres mai scăzut, o stimă de sine mai ridicată și o rată a incidenței depresiei mai mică decât cei care nu au acest obicei. „Ficțiunea și poezia sunt medicamente” spune scriitoarea Jeanette Winterson, autoarea romanului „O paranteză în timp”.

„Ce vindecă ele este ruptura pe care realitatea o produce imaginației”.



Universitatea din Liverpool a realizat un alt studiu despre legătura dintre obișnuința de a citi și creșterea calității vieții și a observat că lectura este nu numai benefică sănătății, dar ne poate face mai fericiți și mai empatici. În plus, multe dintre persoanele care au participat la studiul realizat de Universitatea din Liverpool au mărturisit că anumite cărți i-au inspirat să realizeze acele schimbări în viețile lor pe care doreau să le facă de mult timp.

Psihologul Becca Levy, profesor asociat la Universitatea Yale, a publicat în revista „Social Science & Medicine” un studiu despre beneficiile lecturii, care s-a desfășurat pe parcursul a doisprezece ani. Concluzia acestuia este impresionantă:  persoanele care citesc în mod regulat trăiesc cu 23 de luni mai mult decât cele care nu fac acest lucru. Deși încă nu este clar cum lectura poate crește concret durata vieții, dr Levy și ceilalți oameni de știință care au participat la studiu consideră că aceasta se datorează beneficiilor cognitive ale acestei activități – de la solicitarea simultană a mai multor regiuni cerebrale și creșterea capacității de concentrare, până la dezvoltarea empatiei și a inteligenței emoționale.

Cum sunt posibile toate aceste lucruri? Keith Oatley, scriitor și profesor emerit de psihologie cognitivă la Universitatea din Toronto, a condus ani la rând cercetări care vizau psihologia ficțiunii. „Am început să demonstrăm cum apare identificarea cu personaje fictive, cum poate literatura să îmbunătățească abilitățile sociale, cum ne poate mișca emoțional și poate provoca rapid modificări în procesul de de autocunoaștere”, spune Keith Oatley. După ani de cercetări și studii pe grupuri extinse de subiecți, psihologul canadian a ajuns la concluzia că lectura operelor de ficțiune este „o simulare, însă nu pe calculator, ci una care se desfășoară în mințile noastre – o simulare a noastră în interacțiunea cu ceilalți, cu societatea, ce implică posibilitatea de a ne imagina viitorul sub diferite variante”.



Așadar, chiar dacă nu realizăm acest lucru, atunci când citim experimentăm situații ipotetice de viață și ne pregătim pentru cele reale. Avantajul este că pe tărâmul ficțiunii o facem fără primejdie si fără dureri.

Marcel Proust scria: „Cu cărțile nu ai o relație forțată. Dacă îți petreci seara cu unul dintre acești prieteni – cărțile – asta se întâmplă pentru că așa vrei. Când le părăsim nu ne trece prin cap niciunul din acele gânduri pe care le avem în prieteniile cu oamenii – „Oare ce gândește despre mine?”, „Oare am spus ceva lipsit de tact, ceva greșit?”, „Oare mă place?”. Din această cauză, mulți cititori pasionați consideră cărțile cei mai buni prieteni, iar biblioterapia, noua știință a vindecării prin lectură, se dovedește cu adevărat utilă.

Să ne „tratăm” așadar cu lecturi de calitate și potrivite, să transformăm cărțile în prieteni buni.

Voi ați simțit vreodată că lectura unei cărți vă ajută în mod real sau că viața voastră a devenit mai bună în momentul în care ați început să citiți constant?


Vă aștept impresiile și comentariile pe grup:




Sursă: www.carteadelaora5.ro
           (fotografii}

Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

Scala Conștiinței – Primele niveluri

  ”Corpul uman are capacitatea de a deosebi adevărul de fals.” Dr. David R. Hawkins David R. Hawkins a fost Doctor în medicină și filosofie, renumit expert și conferențiar în procesele mentale. El a început să practice psihiatria în 1952 și a fost ales membru pe viață al Asociației Psihiatrice Americane și a condus Institutul pentru Cercetari Teoretice Avansate. Dr. David R. Hawkins a studiat și experimentat nivelurile de conștiință umană și a descoperit o scară logaritmică ce echivalează cu diferitele niveluri energetice corespunzătoare. Folosind kinesiologia aplicată, pentru a măsura nivelul de vibrație al oamenilor, el a elaborat în 1995 harta nivelurilor de conștiință umană, denumită și „Scala Conștiinței” sau „Piramida Conștiinței” . Cercetarea ce stă la baza acesteia s-a întins pe o perioadă de peste 20 ani și a implicat milioane de calibrări pe mii de subiecți. Scala Conștiinței variază între 1 (valoarea minimă a existenței fizice) și 1000 (nivelul corespunzător iluminării...

Dai mai departe copiilor ceea ce nu ai vindecat la tine

  Suntem tare mândre când ne ”sacrificăm” pentru copiii noștri. Dar acum, pe bune, ce facem noi cu adevărat pentru ei?... Pentru că de cele mai multe ori nu avem timp nici pentru ei, nici pentru noi, în ritmul alert în care trece viața: cu serviciu, școală, mulțimea de activități extrașcolare din timpul săptămânii și întâlnirile cu prietenii sau evenimentele pe care ne dorim să nu le ratăm în weekend. Totul este o fugă continuă, cu o listă nesfârșită de lucruri pe care dorim și ne străduim să le facem. Un proverb african spune că este nevoie de un sat întreg pentru a crește un copil, iar în ziua de azi, de-abia mai avem timp să-i vedem la ochi, să-i ascultăm pe îndelete este deja un super-bonus. Avem grijă să bifăm toate lucrurile care sunt de făcut, verificăm carnetul de note să vedem dacă se încadrează în parametrii stabiliți (de noi?...), ne străduim să-i ducem la toate activitățile posibile, să exceleze copilu’ la toate și să fie cel mai bun, deși nu întotdeauna ne consultăm și...

Așteptările pozitive cresc performanțele copiilor. Experimentul Rosenthal.

Articol de Aura Angheliu: Toți suntem datori să avem această perspectivă față de copiii noștri, fie că suntem părinți, educatori, învățători, profesori, etc. Și ideea, deși o consideram revoluționară, este surprinzător de veche și de metodic argumentată. Robert Rosenthal a demonstrat cum copiii răspund așteptărilor noastre ca o oglindă. Dacă vrem să ne răspundă cu creștere, este nevoie ca, mai întâi, noi să avem așteptări pozitive, de creștere de la ei. Și a publicat, pentru prima dată, în anul 1968, rezultatul unor cercetări amănunțite în relația profesor-elev: cu cât așteptările dascălilor sunt mai bune, cu atât performanțele elevilor cresc. Psihologul și echipa sa au realizat că au descoperit un efect puternic și l-au numit efectul Pygmalion (povestea o găsiți aici ). Experimentul Rosenthal a avut în centru o serie de elevi și profesorii lor. Ipotezele cercetării au fost: - profesorii au anumite așteptări de la elevii lor, - elevii răspund la așteptările profesoril...