Treceți la conținutul principal

Cititul îți crește calitatea vieții

Vi s-a întâmplat vreodată să vi se reproșeze că „pierdeți” prea mult timp cu vreo carte în mână? Cititul este asociat adesea doar cu activități de relaxare, de petrecere a timpului într-un mod plăcut. Însă, în realitate, deși implică și aceste aspecte, lectura este o activitate foarte complexă, care a atras atenția oamenilor de știință. Într-un studiu realizat de psihologi americani și citat de „The New Yorker” sunt descrise efectele uimitoare ale lecturii și capacitatea ei de creștere a calității vieții.

Simpla întoarcere a paginilor cărții și cufundarea în lectură conferă creierului o stare de relaxare similară celei produse de meditație și furnizează sănătății noastre aceleași beneficii asociate cu relaxarea profundă și calmul interior. S-a constatat că persoanele care citesc în mod regulat dorm mai bine, au un nivel de stres mai scăzut, o stimă de sine mai ridicată și o rată a incidenței depresiei mai mică decât cei care nu au acest obicei. „Ficțiunea și poezia sunt medicamente” spune scriitoarea Jeanette Winterson, autoarea romanului „O paranteză în timp”.

„Ce vindecă ele este ruptura pe care realitatea o produce imaginației”.



Universitatea din Liverpool a realizat un alt studiu despre legătura dintre obișnuința de a citi și creșterea calității vieții și a observat că lectura este nu numai benefică sănătății, dar ne poate face mai fericiți și mai empatici. În plus, multe dintre persoanele care au participat la studiul realizat de Universitatea din Liverpool au mărturisit că anumite cărți i-au inspirat să realizeze acele schimbări în viețile lor pe care doreau să le facă de mult timp.

Psihologul Becca Levy, profesor asociat la Universitatea Yale, a publicat în revista „Social Science & Medicine” un studiu despre beneficiile lecturii, care s-a desfășurat pe parcursul a doisprezece ani. Concluzia acestuia este impresionantă:  persoanele care citesc în mod regulat trăiesc cu 23 de luni mai mult decât cele care nu fac acest lucru. Deși încă nu este clar cum lectura poate crește concret durata vieții, dr Levy și ceilalți oameni de știință care au participat la studiu consideră că aceasta se datorează beneficiilor cognitive ale acestei activități – de la solicitarea simultană a mai multor regiuni cerebrale și creșterea capacității de concentrare, până la dezvoltarea empatiei și a inteligenței emoționale.

Cum sunt posibile toate aceste lucruri? Keith Oatley, scriitor și profesor emerit de psihologie cognitivă la Universitatea din Toronto, a condus ani la rând cercetări care vizau psihologia ficțiunii. „Am început să demonstrăm cum apare identificarea cu personaje fictive, cum poate literatura să îmbunătățească abilitățile sociale, cum ne poate mișca emoțional și poate provoca rapid modificări în procesul de de autocunoaștere”, spune Keith Oatley. După ani de cercetări și studii pe grupuri extinse de subiecți, psihologul canadian a ajuns la concluzia că lectura operelor de ficțiune este „o simulare, însă nu pe calculator, ci una care se desfășoară în mințile noastre – o simulare a noastră în interacțiunea cu ceilalți, cu societatea, ce implică posibilitatea de a ne imagina viitorul sub diferite variante”.



Așadar, chiar dacă nu realizăm acest lucru, atunci când citim experimentăm situații ipotetice de viață și ne pregătim pentru cele reale. Avantajul este că pe tărâmul ficțiunii o facem fără primejdie si fără dureri.

Marcel Proust scria: „Cu cărțile nu ai o relație forțată. Dacă îți petreci seara cu unul dintre acești prieteni – cărțile – asta se întâmplă pentru că așa vrei. Când le părăsim nu ne trece prin cap niciunul din acele gânduri pe care le avem în prieteniile cu oamenii – „Oare ce gândește despre mine?”, „Oare am spus ceva lipsit de tact, ceva greșit?”, „Oare mă place?”. Din această cauză, mulți cititori pasionați consideră cărțile cei mai buni prieteni, iar biblioterapia, noua știință a vindecării prin lectură, se dovedește cu adevărat utilă.

Să ne „tratăm” așadar cu lecturi de calitate și potrivite, să transformăm cărțile în prieteni buni.

Voi ați simțit vreodată că lectura unei cărți vă ajută în mod real sau că viața voastră a devenit mai bună în momentul în care ați început să citiți constant?


Vă aștept impresiile și comentariile pe grup:




Sursă: www.carteadelaora5.ro
           (fotografii}

Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

Simboluri și credințe

Trăim vremuri ciudate. Teamă, contradicție și confuzie sunt primele cuvinte care-mi vin în minte pentru a descrie ce se întâmplă în ultimele săptămâni. Fără un simț puternic de a discerne, situația este foarte dificilă, de fapt situația este dificilă oricum. Însă dacă putem dobândi o cât de puțină claritate în plus este un mare câștig. În acest context, astăzi voi scrie despre simboluri și credințe. Cine mă cunoaște știe că nu sunt adepta amuletelor, pentru că ele înseamnă slăbiciune, înseamnă să dau eu toată puterea mea unui obiect străin de mine. Ce se întâmplă dacă pierd obiectul respectiv? În absența acelui obiect rămân fără putere (sau mai bine zis, așa cred), ceea ce este fals pentru că puterea mea este în interior și ea este în continuare acolo. Însă dacă eu nu cred asta este ca și cum nu ar fi, pentru că mă voi comporta sau voi acționa în consecință (eventual crezând că ghinionul s-a abătut asupra mea... însă eu nu cred în noroc și, implicit, nici în ghinion...) S...

Așteptările pozitive cresc performanțele copiilor. Experimentul Rosenthal.

Articol de Aura Angheliu: Toți suntem datori să avem această perspectivă față de copiii noștri, fie că suntem părinți, educatori, învățători, profesori, etc. Și ideea, deși o consideram revoluționară, este surprinzător de veche și de metodic argumentată. Robert Rosenthal a demonstrat cum copiii răspund așteptărilor noastre ca o oglindă. Dacă vrem să ne răspundă cu creștere, este nevoie ca, mai întâi, noi să avem așteptări pozitive, de creștere de la ei. Și a publicat, pentru prima dată, în anul 1968, rezultatul unor cercetări amănunțite în relația profesor-elev: cu cât așteptările dascălilor sunt mai bune, cu atât performanțele elevilor cresc. Psihologul și echipa sa au realizat că au descoperit un efect puternic și l-au numit efectul Pygmalion (povestea o găsiți aici ). Experimentul Rosenthal a avut în centru o serie de elevi și profesorii lor. Ipotezele cercetării au fost: - profesorii au anumite așteptări de la elevii lor, - elevii răspund la așteptările profesoril...

Limbajul corpului determină modul în care gândești și viața pe care o trăiești

Amy Cuddy este sociolog, autor și speaker, studiază prejudecățile și predă la Universitatea Harvard. [Selectează din meniu subtitrarea în limba română.] * Facem aprecieri și deducții rapide bazate pe limbajul corpului. * Există tendința ca femeile să se "facă mici" mult mai des, în comparație cu bărbații. * Femeile se simt de obicei mai puțin puternice decât bărbații. * O anumită postură a corpului repetată pentru o perioadă de timp poate conduce la o schimbare comportamentală ce te face să pari mai puternic. ( Atât în ochii tăi, cât și ai altora.) * Există numeroase dovezi că gesturile noastre (limbajul non-verbal) determină ce cred și simt alții în legătură cu noi. Dar ceea ce este și mai important, non-verbalul nostru determină și ce credem și simțim noi față de noi înșine. * Zâmbim când suntem fericiți. Dar și vice-versa este valabilă, când ne forțăm să zâmbim – ținând un creion între dinți, de exemplu – ne simțim fericiți/ devenim fe...