Treceți la conținutul principal

Cititul îți crește calitatea vieții

Vi s-a întâmplat vreodată să vi se reproșeze că „pierdeți” prea mult timp cu vreo carte în mână? Cititul este asociat adesea doar cu activități de relaxare, de petrecere a timpului într-un mod plăcut. Însă, în realitate, deși implică și aceste aspecte, lectura este o activitate foarte complexă, care a atras atenția oamenilor de știință. Într-un studiu realizat de psihologi americani și citat de „The New Yorker” sunt descrise efectele uimitoare ale lecturii și capacitatea ei de creștere a calității vieții.

Simpla întoarcere a paginilor cărții și cufundarea în lectură conferă creierului o stare de relaxare similară celei produse de meditație și furnizează sănătății noastre aceleași beneficii asociate cu relaxarea profundă și calmul interior. S-a constatat că persoanele care citesc în mod regulat dorm mai bine, au un nivel de stres mai scăzut, o stimă de sine mai ridicată și o rată a incidenței depresiei mai mică decât cei care nu au acest obicei. „Ficțiunea și poezia sunt medicamente” spune scriitoarea Jeanette Winterson, autoarea romanului „O paranteză în timp”.

„Ce vindecă ele este ruptura pe care realitatea o produce imaginației”.



Universitatea din Liverpool a realizat un alt studiu despre legătura dintre obișnuința de a citi și creșterea calității vieții și a observat că lectura este nu numai benefică sănătății, dar ne poate face mai fericiți și mai empatici. În plus, multe dintre persoanele care au participat la studiul realizat de Universitatea din Liverpool au mărturisit că anumite cărți i-au inspirat să realizeze acele schimbări în viețile lor pe care doreau să le facă de mult timp.

Psihologul Becca Levy, profesor asociat la Universitatea Yale, a publicat în revista „Social Science & Medicine” un studiu despre beneficiile lecturii, care s-a desfășurat pe parcursul a doisprezece ani. Concluzia acestuia este impresionantă:  persoanele care citesc în mod regulat trăiesc cu 23 de luni mai mult decât cele care nu fac acest lucru. Deși încă nu este clar cum lectura poate crește concret durata vieții, dr Levy și ceilalți oameni de știință care au participat la studiu consideră că aceasta se datorează beneficiilor cognitive ale acestei activități – de la solicitarea simultană a mai multor regiuni cerebrale și creșterea capacității de concentrare, până la dezvoltarea empatiei și a inteligenței emoționale.

Cum sunt posibile toate aceste lucruri? Keith Oatley, scriitor și profesor emerit de psihologie cognitivă la Universitatea din Toronto, a condus ani la rând cercetări care vizau psihologia ficțiunii. „Am început să demonstrăm cum apare identificarea cu personaje fictive, cum poate literatura să îmbunătățească abilitățile sociale, cum ne poate mișca emoțional și poate provoca rapid modificări în procesul de de autocunoaștere”, spune Keith Oatley. După ani de cercetări și studii pe grupuri extinse de subiecți, psihologul canadian a ajuns la concluzia că lectura operelor de ficțiune este „o simulare, însă nu pe calculator, ci una care se desfășoară în mințile noastre – o simulare a noastră în interacțiunea cu ceilalți, cu societatea, ce implică posibilitatea de a ne imagina viitorul sub diferite variante”.



Așadar, chiar dacă nu realizăm acest lucru, atunci când citim experimentăm situații ipotetice de viață și ne pregătim pentru cele reale. Avantajul este că pe tărâmul ficțiunii o facem fără primejdie si fără dureri.

Marcel Proust scria: „Cu cărțile nu ai o relație forțată. Dacă îți petreci seara cu unul dintre acești prieteni – cărțile – asta se întâmplă pentru că așa vrei. Când le părăsim nu ne trece prin cap niciunul din acele gânduri pe care le avem în prieteniile cu oamenii – „Oare ce gândește despre mine?”, „Oare am spus ceva lipsit de tact, ceva greșit?”, „Oare mă place?”. Din această cauză, mulți cititori pasionați consideră cărțile cei mai buni prieteni, iar biblioterapia, noua știință a vindecării prin lectură, se dovedește cu adevărat utilă.

Să ne „tratăm” așadar cu lecturi de calitate și potrivite, să transformăm cărțile în prieteni buni.

Voi ați simțit vreodată că lectura unei cărți vă ajută în mod real sau că viața voastră a devenit mai bună în momentul în care ați început să citiți constant?


Vă aștept impresiile și comentariile pe grup:




Sursă: www.carteadelaora5.ro
           (fotografii}

Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

O rețetă a fericirii

 Mama mea avea multe probleme. Nu dormea și se simțea epuizată. Era irascibilă, cicălitoare, morocănoasă. Mereu era bolnavă. Până într-o zi, când, așa, dintr-o dată, s-a schimbat. Situația era cea dintotdeauna, însă ea era diferită. Într-o zi, când tata îi zice: - Iubito, merg la o bere cu băieții. Am obosit. De trei luni caut de lucru și nu găsesc nimic. Mama îi răspunde: - Foarte bine!  Apoi, când fratele meu îi aduce la cunoștință: - Mama, la Universitate, merg prost la toate materiile. Mama îi zice: - Foarte bine! Recuperezi tu! Dacă nu, repeți semestrul, dar taxa ți-o plătești singur.  Sora mea, la rândul ei: - Mama, am lovit mașina.  Mama: - Foarte bine, fată mea! Du-o la service. Gândește-te cum plătești și, între timp, circulă cu autobuzul sau cu metroul.  Următoarea a fost nora: - Vin să stau la voi câteva luni.  Răspunsul mamei:  - Foarte bine! Fă-te comodă pe canapeaua din salon și caută-ți niște asternuturi în sifonier.  Văzând astfel ...

Success and failure don't happen overnight

Succesul și eșecul nu sunt lucruri care se întâmplă peste noapte, ci rezidă în toate micile decizii pe care le luăm și care ne determină să eșuăm sau să reușim. (Tony Robbins)

Ascultarea activă

Ascultarea activă îl ajută pe copil să se teamă mai puțin de sentimentele negative și facilitează rezolvarea problemelor de către copil, datorită faptului că se simte apreciat și respectat, ceea ce duce la un sentiment de afecțiune mai profund între părinte și copil. 1. Trebuie să vrei să auzi ce are de spus copilul. Asta înseamnă să-l asculți pe îndelete. Dacă nu ai timp, nu trebuie decât să spui adevărul. 2. Trebuie să vrei cu adevărat să-l ajuți la o anumită problemă , pe care o are în acel moment. Dacă nu vrei, așteaptă până vrei. 3. Trebuie să fii cu adevărat în stare să-i accepți sentimentele, oricare ar fi acestea și oricât de diferite de ale tale sau de sentimentele pe care crezi că ”ar trebui” să le aibă un copil. Această atitudine are nevoie de timp să se dezvolte. 4. Trebuie să ai deplină încredere în capacitatea copilului de a se descurca din punct de vedere afectiv, de a-și rezolva acest gen de dificultăți. Vei dobândi această încredere urmărindu-ți...