Treceți la conținutul principal

Și asta va trece!


David a fost un rege drept și înțelept, foarte iubit de poporul său. Însă, ca toți oamenii, mai greșea uneori. Există o povestioară care spune că într-o zi, el a cerut celui mai faimos bijutier din Israel să-i facă un inel la care,  atunci când se va uita, de va fi vesel, să devină trist, iar de va fi trist, să devină bucuros. I-a acordat bijutierului trei zile pentru a-i face acest inel special, iar dacă nu va reuși, i-a spus că-i va lua viața.

Bijutierul, care nu cunoștea farmece sau vrăji, a căzut într-o tristețe care ducea spre disperare, deoarece, oricâte pietre prețioase ar fi pus inelului, și oricât de pur ar fi fost aurul din care l-ar fi făurit, nu avea atâta putere, încât să schimbe radical starea de spirit a unui rege.

Trecuseră două zile, dar mintea bijutierului nu a putut scoate la capăt în nici un fel porunca regelui. Se plimba pierdut, deja văzându-și capul unde-i erau picioarele, atunci când Solomon, copil fiind, s-a apropiat de el.

– De ce ești atât de abătut și îngândurat? l-a întrebat micul Solomon pe bijutierul regal.

– Tatăl tău, regele, mi-a poruncit să-i făuresc un inel unic, iar atunci când va fi trist și se va uita la inel, să se înveselească, iar de va fi prea vesel, să se întristeze. Iar eu nu am puteri magice, să fac așa o bijuterie. Mai am o singură zi la dispoziție, iar dacă nu îndeplinesc porunca sa, voi plăti cu viața. Sunt pierdut!

Solomon, a cărui înțelepciune radia încă de pe atunci, i-a șoptit bijutierului ceva la ureche. Iar bijutierul, nemaiștiind ce să facă de bucurie, a și fugit în atelier.

A doua zi, regele David a chemat la el bijutierul, care i-a dat inelul cerut. Regele era supărat în acea zi și fața îi era întunecată de griji.
 
A luat inelul, l-a studiat, după care, înseninându-se la față și râzând în același timp, a poruncit să- i dea bijutierului doi saci de galbeni.

Pe inel erau inscripționate cuvintele: 
ȘI ASTA VA TRECE!

Nu a fost nevoie de nici o vrajă, cuvintele au o putere mai mare decât orice. Iar regele, cu acel inel și datorită acelor cuvinte pline de înțelepciune, a reușit să ajungă la echilibrul de care avea nevoie.


Adu-ți aminte că în viață totul este trecător, așa că dacă lucrurile merg bine, bucură-te de ele, pentru că nu vor dura pentru totdeauna. Și dacă lucrurile merg rău, nu îți face griji, pentru că nici asta nu va dura mereu.


Sursă: [foto]

Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

O rețetă a fericirii

 Mama mea avea multe probleme. Nu dormea și se simțea epuizată. Era irascibilă, cicălitoare, morocănoasă. Mereu era bolnavă. Până într-o zi, când, așa, dintr-o dată, s-a schimbat. Situația era cea dintotdeauna, însă ea era diferită. Într-o zi, când tata îi zice: - Iubito, merg la o bere cu băieții. Am obosit. De trei luni caut de lucru și nu găsesc nimic. Mama îi răspunde: - Foarte bine!  Apoi, când fratele meu îi aduce la cunoștință: - Mama, la Universitate, merg prost la toate materiile. Mama îi zice: - Foarte bine! Recuperezi tu! Dacă nu, repeți semestrul, dar taxa ți-o plătești singur.  Sora mea, la rândul ei: - Mama, am lovit mașina.  Mama: - Foarte bine, fată mea! Du-o la service. Gândește-te cum plătești și, între timp, circulă cu autobuzul sau cu metroul.  Următoarea a fost nora: - Vin să stau la voi câteva luni.  Răspunsul mamei:  - Foarte bine! Fă-te comodă pe canapeaua din salon și caută-ți niște asternuturi în sifonier.  Văzând astfel ...

Success and failure don't happen overnight

Succesul și eșecul nu sunt lucruri care se întâmplă peste noapte, ci rezidă în toate micile decizii pe care le luăm și care ne determină să eșuăm sau să reușim. (Tony Robbins)

Ascultarea activă

Ascultarea activă îl ajută pe copil să se teamă mai puțin de sentimentele negative și facilitează rezolvarea problemelor de către copil, datorită faptului că se simte apreciat și respectat, ceea ce duce la un sentiment de afecțiune mai profund între părinte și copil. 1. Trebuie să vrei să auzi ce are de spus copilul. Asta înseamnă să-l asculți pe îndelete. Dacă nu ai timp, nu trebuie decât să spui adevărul. 2. Trebuie să vrei cu adevărat să-l ajuți la o anumită problemă , pe care o are în acel moment. Dacă nu vrei, așteaptă până vrei. 3. Trebuie să fii cu adevărat în stare să-i accepți sentimentele, oricare ar fi acestea și oricât de diferite de ale tale sau de sentimentele pe care crezi că ”ar trebui” să le aibă un copil. Această atitudine are nevoie de timp să se dezvolte. 4. Trebuie să ai deplină încredere în capacitatea copilului de a se descurca din punct de vedere afectiv, de a-și rezolva acest gen de dificultăți. Vei dobândi această încredere urmărindu-ți...