A nu alege este tot o alegere

Recent am dat peste un citat al lui Carl Jung:

”În prezent educăm oamenii numai până în punctul unde își pot câștiga existența și se pot căsători, iar apoi educația se oprește cu desăvârșire, ca și cum o ținută mentală completă a fost obținută. Soluția la toate celelalte problemele complicate ale vieții sunt lăsate la discreția și ignoranța fiecărui individ. Nenumărate căsătorii nefericite și nechibzuite, nenumărate dezamăgiri profesionale se datorează, pur și simplu, lipsei de educație a adultului. Mulți oameni (bărbați și femei) își petrec astfel întreaga viață într-o completă ignoranță cu privire la cele mai importante lucruri... Adultul poate fi educat și poate răspunde într-un mod favorabil la educația individuală...”

Întrebarea mea este: ”Și cine îi oprește?!...”

Este vorba de alegerea fiecăruia. Fiecare este responsabil pentru bunăstarea sa, însă mulți rezumă aceasta la bani. Și confort (care nu este nici măcar confort, ci o rutină care dă un sentiment de siguranță, în condițiile în care oricum nimic nu mai este sigur în ziua de azi...) Și devin din ce în ce mai nemulțumiți sau se îmbolnăvesc din cauza unor job-uri pe care le urăsc, însă ei preferă să aibă mai mulți bani decât să aibă mai multă viață (decât să se bucure de viața lor și de ceea ce au în viața lor). Valorile sunt cu susul în jos. Luăm definiția succesului de la TV și apoi ne comparăm cu cei din jurul nostru. Ceea ce duce la și mai multe motive de nemulțumire și neîmplinire... Asta e nebunie curată. Mie nu-mi plac aceleași lucruri care îți plac ție, de ce ar trebui să fac ceea ce faci tu?!... Succesul nu e universal valabil. El este croit pe măsura fiecăruia. Numai tu știi ce înseamnă succesul pentru tine! Și totuși cei mai mulți așteaptă să le spună altcineva... Să le dea altcineva soluția/ rețeta... Iar aceasta bineînțeles că duce la și mai multă nemulțumire și frustrare, și pe bună dreptate, pentru că nevoile tale nu sunt satisfăcute. Nu poți fi fericit trăind viața altcuiva. Nu poți fi fericit trăind conform standardelor celor din jur. Trebuie să faci o alegere. Alegerea ta!

Însă adesea este mult mai ușor să dăm vina pe societate, pe sistem sau pe orice/ oricine altcineva decât să ne asumăm responsabilitatea pentru propriile acțiuni și alegeri. Pentru cei care se amăgesc singuri: A nu alege este tot o alegere!

Iar asta mă duce cu gândul la cartea ”Cele mai mari 5 regrete ale persoanelor aflate în pragul morții” scrisă de Bronnie Ware, asistentă la un cămin de bătrâni din Australia, care a rezumat aceste regrete astfel:

1. Mi-aș fi dorit să trăiesc viața pe care mi-o doream, nu cea pe care și-o doreau cei din jurul meu.

2. Mi-aș fi dorit să nu fi muncit atât de mult.

3. Mi-aș fi dorit să fi avut curajul să-mi exprim sentimentele.

4. Mi-aș fi dorit să fi păstrat legătura cu prietenii mei.

5. Mi-aș fi dorit să îmi fi îngăduit să fiu fericit.

Tu ce-ți dorești să fi făcut ”mai mult”...?

Sursă: [foto]