Treceți la conținutul principal

Despre rușine/ Brené Brown


* Vulnerabilitatea este absolut esențială pentru o viață trăită din plin.

* Vulnerabiliatea nu este slăbiciune, dar este risc emoțional, expunere, incertitudine. Vulnerabilitatea este cel mai precis instrument de măsură al curajului.

* Vulnerabilitatea este locul de naștere al inovației, al creativității și al schimbării.

* Analiștii Jung numesc rușinea mlaștina sufletului. Și vom intra în ea. Iar scopul nu este să intrăm să construim o casă și să locuim acolo, ci să punem galoși, să traversăm și să ne găsim calea.

* În 99% din cazuri cel mai mare critic al tău ești tu însuți.

* Rușinea are două mari strategii: ”niciodată nu ești suficient de bun” și ”cine te crezi?

* Rușinea nu este vinovăție. Rușinea este concentrată pe sine, în timp ce vinovăția pe comportament. Rușinea înseamnă: ”Sunt rău.” Vinovăția: ”Am făcut ceva rău.”

* Este o mare diferență între rușine și vinovăție. Vina spune: ”Îmi pare rău, am greșit.” Rușinea: ”Îmi pare rău, sunt o greșeală.”

* Rușinea este extrem de corelată cu dependența, depresia, violența, agresivitatea, intimidarea (bullying) , suicidul, tulburări de alimentație. În timp ce vina este invers corelată cu aceste lucruri. Abilitatea de a compara ceva ce am făcut sau n-am făcut cu ceea ce vrem să fim este incredibil de adaptivă. E stânjenitoare, dar adaptivă.

* Toată lumea simte sentimentul de rușine. Singurii oameni care nu pot simții rușinea sunt cei care nu au capacitatea de a relaționa sau empatiza.

* Rușinea este percepută la fel de bărbați și femei, dar este organizată pe genuri. Pentru femei, rușinea e să faci totul, să fie perfect și să nu îi lași niciodată să te vadă că transpiri. Rușinea pentru femei este această rețea de așteptări contradictorii și imposibil de obținut în privința a ceea ce ar trebui să fim. Pentru bărbați, rușinea nu este o grămadă de așteptări conflictuale, imposibil de obținut. Rușinea este una singură: să nu fii perceput ca... slab.

* Rușinea este o epidemie a culturii noastre. De aceea trebuie să înțelegem cum ne afectează și modul în care ne creștem copiii, modul în care lucrăm și cum ne privim unii pe alții.

* Trei lucruri poate face rușinea să crească exponențial: izolare, tăcere și acuzare. În timp ce EMPATIA este antidotul rușinii.

* Dacă e să ne găsim calea și să ne regăsim unii pe alții, vulnerabilitatea va fi această cale.

A apărut și la noi ”Curajul de a fi vulnerabil” de Brené Brown.


Sursă:  www.ted.com



Comentarii

Dă share mai departe

Cititorii au apreciat...

Iubește-te pentru că ”ești”

Astăzi am o întrebare foarte importantă pentru tine: Tu îți iubești copilul pentru că arată într-un anumit fel sau pentru că face anumite lucruri? (Și probabil în acest moment te întrebi: "Ce întrebare tâmpită mai e și asta?!...") Exact aici voiam să ajung: Dacă pe copilul tău îl iubești indiferent dacă arată într-un anumit fel sau dacă face anumite lucruri, atunci fă un efort să te iubești și pe tine la fel. ❤️ IUBEȘTE-TE PENTRU CĂ ”EȘTI”. ❤️ Poți afla mai multe despre iubirea de sine și de ce este atât de importantă, atât pentru tine, cât și pentru cei din jur, în Minicursul ”Evoluție prin iubirea de sine”. ❤️ Înscrie-te GRATUIT, accesând link-ul www.elenamocanasu.ro și află cum poți să ajungi la iubirea de sine fără să fii egoistă.

Astăzi sunt mulțumită de ceea ce sunt și de ceea ce am

{Salvează ca fundal pentru calculator.} Astăzi sunt mulțumită de ceea ce sunt și de ceea ce am. {Salvează ca fundal pentru telefon.}  

Copilul tău nu are nevoie de o mamă eroină, ci de o mamă fericită

Este ușor să ne pierdem în tradiții și credințe și să facem lucrurile într-un anumit mod, doar pentru că generațiile dinaintea noastră le făceau astfel. Una dintre aceste credințe este aceea de a ne sacrifica pentru copiii noștri. Și oricât de măreț este acest gând, pe termen lung nu este sustenabil, cu atât mai mult cu cât de multe ori vine la pachet cu sentimentul de vină, pe care mulți părinți îl seamănă în sufletul copiilor lor. Deși cea mai mare parte din timp nu suntem în avion, toți avem nevoie să ne punem mai întâi nouă masca de oxigen. Iar mie mi-a luat prea mult timp să asimilez această idee, dar într-un final am înțeles că pentru a putea avea grijă de copilul meu, TREBUIE CA SĂ POT EU RESPIRA ! Pentru că în cazul depresurizării avionului, dacă eu nu pot respira, nici ea nu va mai respira prea mult timp, fiindcă nu are cine să o susțină și să o protejeze. (Iar asta nu este valabil numai pentru atunci când ne aflăm în avion.) Dacă tu nu ești bine, pe cine poți ajuta?.... Dacă ...